De unde venim ?

Chirila Carol a scris:

...

Aha, acum este clar!

octav.c a scris:

Ce consideri tu ca este mai benefic pentru societatea umana, sa faca rele dar care mai apoi sunt iertate, sau oamenii sa fie invatati sa nu mai faca rele.

Dar tu, ce consideri ca este mai bine, sa faci greseli sau sa nu faci nimic?

Pippo a scris:

Eu inclin sa cred ca religiile sunt punerea in practica a unor experimente cu scopul atingerii unor obiective. Religiile sunt o exteriorizare si o generalizare a studiilor si practicilor spirituale a unor grupuri restranse de oameni ce au obtinut rezultate spirituale.

Care ar fi aceste rezultate care pot fi obtinute in afara stiintei? Concret.

De exemplu, daca ar trebui sa transmiti sentimentul unei impliniri sufletesti, cum ai face? Nu exista tehnologie pe care sa o transmiti, si nici pe vreun suport de informatii. Singura posibilitate ca celalalt sa traiasca sentimentul, este ca el sa treaca prin anumite procese, transformari si simtiri, astfel incat sa atinga sentimentul pe care vrei sa-l transmiti.

Sa zicem ca te indragostesti. Cum iti dai seama ca esti indragostit? Atunci cand esti langa ea sau te gandesti la ea, creste pulsul, te inrosesti la fata, poate transpiri, sunt emisi o serie de hormoni, adica te simti bine, pentru ca apar anumite modificari fiziologice. Sigur ca dragostea nu se reduce doar la asta, dar asa iti dai seama ca esti indragostit si iei o decizie, de exemplu, o cerere in casatorie. Mai departe, cum o convingi de dragostea ta? Tot prin actiune, chiar daca scrii o poezie, pentru ca in ea descrii tocmai aceste stari, poate fara sa-ti dai seama... Sau ii aduci flori o faci sa se simta bine impreuna cu tine. Daca si pentru ea se produc modificari fiziologice asemanatoare, va spune Da.

Poate parea prea prozaic, dar acesta este adevarul, orice stare sufleteasca poate fi pusa in legatura cu anumite modificari in functionarea corpului.

Marinel a scris:

Dar tu, ce consideri ca este mai bine, sa faci greseli sau sa nu faci nimic?

Ca sa-ti raspund in acelasi stil laconic si la fel de paralel cu intelegerea subiectului: tu ce crezi?

octav.c a scris:

Ca sa-ti raspund in acelasi stil laconic si la fel de paralel cu intelegerea subiectului: tu ce crezi?

Vorbind despre cercetarea ştiinţifică, nu trebuie să-ţi fie frică să greşeşti.

Marinel a scris:

Vorbind despre cercetarea ştiinţifică, nu trebuie să-ţi fie frică să greşeşti.

Marinel a scris:

Care ar fi aceste rezultate care pot fi obtinute in afara stiintei? Concret.

Rezultatul este extinderea constiintei. Mai exact, conform teoriei spirituale, ceea ce percepem noi este o mica parte din ceea ce exista, iar capacitatea noastra de intelegere a ceea ce exista este foarte redusa comparativ cu capacitatea de intelegere a celor ce reusesc extinderea constiintei. Starea de constiinta extinsa este insotita de perceptia directa a divinitatii pe langa realitati imposibil de perceput pentru o constiinta normala, realitati care scapa din start teoretic in mare parte stiintei moderne, de practica nu mai vorbim.

O parte a concretului rezultatelor obtinute, se manifesta prin fenomene paranormale ca rezultat al actiunilor in realitatile imperceptibile omului normal.

Deci conform teoriei spirituale, realitatile superioare realitatii fizice (care includ realitatea fizica) se supun unor legi superioare legilor fizice general cunocute si constientizate de o constiinta normala. Ceea ce inseamna ca realitatea fizica se supune realitatii spirituale in mod inconstient.

Nu spun ca fizica nu ar putea intelege si integra legile spirituale. Spun ca majoritatea oamenilor, neavand constiinta la nivelul de perceptie a legilor spirituale precum percepe legile fizice, si nici macar capacitatea rationala sau bunavointa de a intelege conceptele cel putin rational, (deci partial si imposibil de inteles cu adevarat in lipsa unei perceptii directe), se gaseste in dificultatea de a le accepta mai mult decat prin credinta oarba, posibilitati sf, sau in cel mai bun caz la nivel teoretic rational.

Marinel a scris:

Sa zicem ca te indragostesti. Cum iti dai seama ca esti indragostit? Atunci cand esti langa ea sau te gandesti la ea, creste pulsul, te inrosesti la fata, poate transpiri, sunt emisi o serie de hormoni, adica te simti bine, pentru ca apar anumite modificari fiziologice. Sigur ca dragostea nu se reduce doar la asta, dar asa iti dai seama ca esti indragostit si iei o decizie, de exemplu, o cerere in casatorie. Mai departe, cum o convingi de dragostea ta? Tot prin actiune, chiar daca scrii o poezie, pentru ca in ea descrii tocmai aceste stari, poate fara sa-ti dai seama... Sau ii aduci flori o faci sa se simta bine impreuna cu tine. Daca si pentru ea se produc modificari fiziologice asemanatoare, va spune Da.

Poate parea prea prozaic, dar acesta este adevarul, orice stare sufleteasca poate fi pusa in legatura cu anumite modificari in functionarea corpului.

Inclusiv starea constiintei extinse este in legatura cu anumite modificari ale corpului. Corpul fizic este un mecanism, dar care conform teoriei spirituale serveste unei realitati superioare. Incompatibilitatea cu analiza stiintifica moderna este ca mecanismul explicat de spiritualitate nu se reduce la realitatea fizica direct perceptibila. Dovada perceptiei extinse si a existentei realitatilor superioare a fost adusa de-a lungul istoriei de un numar limitat de oameni, deoarece putini au reusit sa deaseasca bariere existentei fizice, si deci a mortii fizice. La existenta realitatilor superioare se refera in esenta si religiile. Doar ca textele religioase contin doua sau mai multe interpretari pe mai multe nivele de intelegere (si implicit de perceptie a realitatii).

Deci dragostea ca stare, conform teoriei spirituale nu se reduce la o reactie si organizare fizica, dar bineinteles ca include transformarea si organizarea fizica. Omul nu este contituit doar din partea sa fizica, deci mintea si adancurile constiintei de sine se gasesc undeva dincolo de organizarile fizice ale corpului, reducand corpul la vehicol pentru altceva care este in spate si care este adevaratul Sine.

Am incercat sa subliniez limitarea cu orice chip a punctului de vedere al stiintei moderne prin metodologiile sale la realitatea fizica direct perceptibila de constiinta omului normal, ceea ce duce la imposibilitatea intelegerii legilor spirituale chiar si la nivel teoretic - rational.

Pippo a scris:

...Starea de constiinta extinsa este insotita de perceptia directa a divinitatii pe langa realitati imposibil de perceput pentru o constiinta normala, realitati care scapa din start teoretic in mare parte stiintei moderne, de practica nu mai vorbim.

O parte a concretului rezultatelor obtinute, se manifesta prin fenomene paranormale ca rezultat al actiunilor in realitatile imperceptibile omului normal.... realitatea fizica se supune realitatii spirituale in mod inconstient.... majoritatea oamenilor, neavand constiinta la nivelul de perceptie a legilor spirituale precum percepe legile fizice, si nici macar capacitatea rationala sau bunavointa de a intelege conceptele cel putin rational, (deci partial si imposibil de inteles cu adevarat in lipsa unei perceptii directe), se gaseste in dificultatea de a le accepta mai mult decat prin credinta oarba, posibilitati sf, sau in cel mai bun caz la nivel teoretic rational....Inclusiv starea constiintei extinse este in legatura cu anumite modificari ale corpului....

Din ce in ce mai bun si mai obiectiv ... ca de obicei in ultimul perioada ... :(

O mica completare, daca-mi permiti ... poate ca mi se pare ... sau totusi mica eroare de pana acum inca este acolo (desi clar mult diminuata, daca am inceput sa ma indoiesc de ea): deci sa nu atribuim ratiunii/intelectului mai mult putere sau responsabilitate decat are in planul general ... Insa la fel de bine as putea sa ma raportez acum la mine ... nici o extrema nu e buna, insa sustin in continuare ce am spus tot timpul: iubirea (!!! nu aia lesinata) este singurul lucru care pune muntii in miscare si despica apele pentru a putea trece fara sa na innecam...

Partea proasta in toate aceste pareri subiective consta tocmai in fapul ca lipseste cu desavarsire principiul obiectiv. Omul tinde sa creada ca a descoperit adevarul nivelului sau de existenta. Dar este necesar sa fie constient ca deasupra lui sunt constiinte cu mult mai rafinate. Fiecare om ajuns la un anumit nivel de constiinta nu va reusi sa vada deasupra lui, in schimb poate vedea ce este sub el. A afla raspunsul la intrebarea topicului este o utopie. Chiar daca afli raspunsul adevarat la aceasta intrebare in momentul prezent, maine daca nivelul constiintei tale creste, adevarul aflat ieri se va schimba devenind un adevar mai complex.

De exemplu, prin ce am scris mai sus, ceva din mine mi-a activat centrul intelectual si pe cel motor, pentru a posta o parere subiectiva la nivelul meu de intelegere. Ceva m-a folosit drept instrument. Din pacate in situatia actuala, omenirea nu detine o individualitate si un adevar obiectiv si absolut. Omul este condus in fiecare clipa de vampiri energetici bazati pe principiul placere-durere, bun-rau, atractie-repulsie, etc. Acesti vampiri storc de la umanoid, timp, energie, vitalitate, dezorientandu-l si zapacindu-l uneori iremediabil. Daca am fi toti la acelasi nivel de constiinta, evolutia nu se mai poate aplica. Tocmai de aceea, acest univers a fost construit din etape si scari de valori.

Calauza a scris:

O mica completare, daca-mi permiti ... poate ca mi se pare ... sau totusi mica eroare de pana acum inca este acolo (desi clar mult diminuata, daca am inceput sa ma indoiesc de ea): deci sa nu atribuim ratiunii/intelectului mai mult putere sau responsabilitate decat are in planul general ... Insa la fel de bine as putea sa ma raportez acum la mine ... nici o extrema nu e buna, insa sustin in continuare ce am spus tot timpul: iubirea (!!! nu aia lesinata) este singurul lucru care pune muntii in miscare si despica apele pentru a putea trece fara sa na innecam...

Fiecare functie are rolul sau pana este depasita. De altfel extinderea constiintei este denumita si constiinta deasupra ratiunii - deasupra , si nu in lipsa sau cu mai putina ratiune.

Ramian a scris:

Partea proasta in toate aceste pareri subiective consta tocmai in fapul ca lipseste cu desavarsire principiul obiectiv. Omul tinde sa creada ca a descoperit adevarul nivelului sau de existenta. Dar este necesar sa fie constient ca deasupra lui sunt constiinte cu mult mai rafinate. Fiecare om ajuns la un anumit nivel de constiinta nu va reusi sa vada deasupra lui, in schimb poate vedea ce este sub el. A afla raspunsul la intrebarea topicului este o utopie. Chiar daca afli raspunsul adevarat la aceasta intrebare in momentul prezent, maine daca nivelul constiintei tale creste, adevarul aflat ieri se va schimba devenind un adevar mai complex.

Cred ca toti care scriem aici suntem la acelasi nivel de constiinta, considerand ca extinderea constiintei este insotita de activarea unor organe subtile, deci perceptia lumii este diversa in cazul extinderii constiintei direct prin organe de simt noi. Diferenta dintre noi acum, este doar de cunostinte, exercitiu si metode, dar in esenta nu suntem departe unii de altii, acelasi mecanism, alte imprejurari.

Stiti ce mi se pare mie amuzant? -nimeni nu pare sa se gandeasca sa duca evolutionismul mai departe.Toata lumea se limiteaza la nivelul de evolutie pe care il putem percepe aici,pe planeta asta.

Si totusi,daca mergem pana la capat cu ideea,inseamna ca viata continua sa isi sporeasca gradul de organizare...mereu.Nu conteaza cat timp ar dura,insa un evolutionist nu poate sa spuna ca nu exista Dumnezeu -pentru ca e posibil ca evolutia insasi sa fi dus deja la aparitia sa -poate ca intr-un univers precedent celui actual.

Fizicienii incearca sa inteleaga ce se intampla in zona energiilor cu viteze superioare cele a luminii -acolo,organizarea este mult mai mare decat in zona asta,de fapt,cica entropia e negativa -gradul de organizare creste -spre deosebire de lumea materiei perceptibila de catre noi,in care structurile tind sa se dezagrege.Cred ca raspunsurile sunt acolo in acea zona.