România
Roportal.ro

Codependenta

Început de ilinca2009, Joi 11 iun 2009 · 30 răspunsuri · 8.780 vizualizări

ingeras238.812 mesaje#11

Supid_me...zice foarte bine.... si acum vb din experienta mea,si din psihoterapia parcursa.Aveam prostul obicei de a ii ajuta mereu pe cei din jur.Insa nu imi cereau ei ajutorul il oferea,credeam eu neconditionat, dar nju era asa...daca cumva ceva nu era bine eu ziceam ca din cauza mea,sau daca cineva cu care ma intelegeam in genere foarte bine inytr-o ziera in toane proaste credeam ca am facut eu ceva,ca e vina mea. dar nu era asa.... cateodata oamenii au zile proaste,da foarte proaste.Apoi din star psiho mi-a zis nu mai oferii ajutorul decat daca mi se cere..si nu mai astept sa fiu recompensata daca ma ofer voluntar. Daca tot vreau sa o fac ,sa ajut atunci sa stiu ca e neconditionat sa inteleg asta,apoi daca vreau ca la randul meu sa fiu ajutata sau sprijinita si tot mereu vad ca ceilalti uita de mine cand am eu nevoie de ajutor,sa spun acelei persoane care imi cere ajutorul ca o ajut dar conditionat.adica astept ca pe viitor sa intoarca favoarea. mai soi stii ce e culmea functioneaza foarte bine ,la mine cel putin,dezamagirile mele au scazut.

ilinca200923 mesaje#12
ingeras23 a scris:
EEEE lasa munca....acolo esti buna...dar aici e vb de faptul ca pe plan sentimental te simti neajutorata........ acolo e buba la tine.Din cate am citit eu tu ai luat antidepresive...mai iei in continuare? Ce efect au avut asupra ta? Apoi ai spus ca ai facut psihoterapie,mai faci? si daca da ai vb cu terapeutul tau despre asta? Cum vezi situatia ta pe ansamblu? Si ce asteptari ai de la tine?

mi-a scapat mesajul acesta. Multumesc mult pentru interes. Deja ma gandesc ca vorbesc prea mult despre mine si v-as putea plictisi :unsure: Din iunie anul trecut si pana in prezent am luat Cipralex, 10 mg zilnic. Pana in noiembrie anul trecut am luat si anxiolitice, la care am renuntat treptat sub supervizarea psihiatrului. Voi micsora doza de Cipralex incepand cu luna septembrie, pentru 2 luni voi merge pe 5 mg si dupa aceea...gata :scare:

La psihoterapie voi merge in continuare, ma ajuta sa fiu mai sincera fata de mine insami. Insa nu primesc sfaturi, totul se bazeaza pe propriile mele concluzii si pe o introspectie profunda.

ingeras238.812 mesaje#13
ilinca2009 a scris:
mi-a scapat mesajul acesta. Multumesc mult pentru interes. Deja ma gandesc ca vorbesc prea mult despre mine si v-as putea plictisi :haha: Din iunie anul trecut si pana in prezent am luat Cipralex, 10 mg zilnic. Pana in noiembrie anul trecut am luat si anxiolitice, la care am renuntat treptat sub supervizarea psihiatrului. Voi micsora doza de Cipralex incepand cu luna septembrie, pentru 2 luni voi merge pe 5 mg si dupa aceea...gata :flowers:

La psihoterapie voi merge in continuare, ma ajuta sa fiu mai sincera fata de mine insami. Insa nu primesc sfaturi, totul se bazeaza pe propriile mele concluzii si pe o introspectie profunda.

stai linistita ca nu ne plictisesti :scare: Eu de anul trecut de prin februarie am inceput sa iau antidepresive si anxiolitice dar am renuntat la ele acum 2 luni...mai bine zis de vreo 2 luni a trecut perioada de sevraj.... care a fost mai nasoala decat toata depresia mea... :unsure:

Bine la mine in psihoterapie terapeutul a intervenit pentru ca am fost intr-o depresie majora si cu tenta de suicid..si in momente de genul acesta terapeutul intervine si cu sfaturi si cu tot.Insa acum nu intervine ,toate concluzile si totul se bzeaza doar pe ce fac eu,si pe evenimente si cam intelegi tu.

ilinca200923 mesaje#14

uau, ma bucur ca esti bine acum. eu cred ca esti super curajoasa si ai trecut prin multe si le-ai depasit cu succes. nu toata lumea trece cu bine peste un sevraj dupa anxiolitice :unsure: Imi place foarte mult poza afisata. Ai copii? Toata lumea spune ca pe mine m-ar ajuta foarte mult sa am un bebe. nu m-as mai gandi asa de mult la mine...

ingeras238.812 mesaje#15
ilinca2009 a scris:
uau, ma bucur ca esti bine acum. eu cred ca esti super curajoasa si ai trecut prin multe si le-ai depasit cu succes. nu toata lumea trece cu bine peste un sevraj dupa anxiolitice :scare: Imi place foarte mult poza afisata. Ai copii? Toata lumea spune ca pe mine m-ar ajuta foarte mult sa am un bebe. nu m-as mai gandi asa de mult la mine...

Vai de capul meu....nu inteleg ce se baga toata lumea...ei sa isi vada de viata lor...asa le-as spune.Nu un bebe trebuie sa vina doar cand vrei tu nu cand esti influentata de ceilalti.Si ar fi ,cel putin din punctul meu de vedere,o mare prostie sa faci un bebe doar ca sa te ajute pe tine...nu asta faci cand esti tu bine cu tine...si stii ca el nu inseamna responsabilitate...il vezi ca cel mai pretios lucru posibil din viata ta.

Nu ,nu am bebe nici casatorita nu sunt...sunt studenta inca si nu am program prea repede sa ma marit,cel putin nu pana nu am o casa a mea......sau na o casa impreuna abia apoi pot zice ca m-as gandii sa ma marit....

Curajoasa nu sunt ...poate asa am momentele mele,insa am mai multa experienta de viata odata ce am trecut prin asta si faptul ca o depresie ma ajutata sa ma cunosc mai bine,sa ma descopar e un avantaj...asa vad io :unsure:

ilinca200923 mesaje#16
ingeras23 a scris:
Vai de capul meu....nu inteleg ce se baga toata lumea...ei sa isi vada de viata lor...asa le-as spune.Nu un bebe trebuie sa vina doar cand vrei tu nu cand esti influentata de ceilalti.Si ar fi ,cel putin din punctul meu de vedere,o mare prostie sa faci un bebe doar ca sa te ajute pe tine...nu asta faci cand esti tu bine cu tine...si stii ca el nu inseamna responsabilitate...il vezi ca cel mai pretios lucru posibil din viata ta.

Nu ,nu am bebe nici casatorita nu sunt...sunt studenta inca si nu am program prea repede sa ma marit,cel putin nu pana nu am o casa a mea......sau na o casa impreuna abia apoi pot zice ca m-as gandii sa ma marit....

Curajoasa nu sunt ...poate asa am momentele mele,insa am mai multa experienta de viata odata ce am trecut prin asta si faptul ca o depresie ma ajutata sa ma cunosc mai bine,sa ma descopar e un avantaj...asa vad io :unsure:

Da, ai dreptate. Sunt chestii pe care le simti si nu le faci pentru ca ar fi un moment potrivit sau pentru ca asa trebuie. O sa vina si asta atunci cand va veni...Am deja 32 de ani, iar sotul meu 43. In curand...

ilinca200923 mesaje#19
american :) a scris:
Ilinca, te iubesti?

Dat fiind faptul ca cea mai mare frica a mea este sa nu mor, cred ca da

Stu'32.419 mesaje#20
ilinca2009 a scris:
Dat fiind faptul ca cea mai mare frica a mea este sa nu mor, cred ca da

de ce ti_e frica de moarte?

← Înapoi la Psihologie