La 16 ani, parintii ma resping din rasputeri

Ryea a scris:

Nu-i spui o minciuna doar pt ca are 16 ani. Poate va vedea lucrurile mai bine decat tine care spui ca esti "ditamai gloaba". Hai sa ii lasam pe toti sa ia propriile decizii si sa nu hotaram noi ce ar trebui sa stie si ce nu.

Bine, ma, mai du-te o tură să-ţi bolboroseşti mantra-n oglindă : "Accept faptul că mama nu m-a iubit, accept faptul că mama nu m-a iubit, accept faptul că mama nu m-a iubit."

PunkY StylE a scris:

Multumesc pentru ajutor ... ca sa va raspund tuturor...

De ce ma cert asa rau cu ei? ... Nu stiu ... de exemplu ieri n-am mers la scoala pentru ca mi-a fost foarte rau si a trebuit sa stau in pat toata ziua ... abia m0am ridicat sa ma duc sa mananc.. si am sunat-o si i-am zis si s-a ofticat ca nu ma duc la scoala, iar apoi cand a venit acasa nici n-a intrat bine pe usa ca a inceput sa tipe cat o tinea gura ca am stat acasa toata ziua si nu am facut nimic, ca n-am spalat farfuria si i-am zis ca n-am putut dar nu mai stiu exact ce a zis... stiu ca a incheiat cu un "Da-o dracu de farfurie" si o usa trantita.Deci ne certam din tot felul de prostii si daca ridic eu tonul incepe tata sa ma certe si sa tipe... daca ii zic sa vorbeasca mai calm ii zic degeaba.

Toate prostiile pe care le fac eu ... ar fi faptul ca imi mai las cateodata farfuria nespalata, nu sterg praful si cam atat.

Legat de notele mari ... vin cu note mari dar nu cred ca o intereseaza in mod deosebit... imi zice "Bravo" rastit.

... Ea nu isi bea cafeaua dimineata, o bea seara.Si reuseste sa doarma.Iar daca ar sa i-o fac eu ar zice ca nu stiu eu sa fac cafeaua cum o face ea... nici nu cred ca ar bea-o.

Daca ii zic sa mearga la tv ca spal eu farfuriile, o si vad cum zice cu vocea aia exagerata "Ei na, le speli tu acuma, a dat harnicia in tine, mai am o groaza de treaba aici, hai pleaca si lasa-ma."

Ieri dupa ce ne-am certat nici nu am mai bagat-o in seama... a vorbit singura, n-am mai mancat cu ei cand m-au chemat... azi am de gand sa fac la fel ... si stiu ca aseara m-a cam tratat si ea cu indiferenta pentru ca stie ca eu iert foarte repede si ca azi voi vorbi cu ea ... dar o sa incerc sa nu ... si daca ma gandesc bine v-a trebui sa o ajut sa inroseasca oua ca e Inaltarea... nu stiu ce o sa fac, cred ca o sa ii zic tot ce nu-mi convine de la cap la coada...

Aseara ne-am certat mai rau pentru ca eu vroiam sa imi ia papagal... si le-am zis ... si au fost de acord... mama incepuse sa ma streseze sa caut pe la crescatorii de pe net, ca vroiam Micul Alexander si nu prea se gasesc astia in petshop-uri.Si m-am chinuit sa caut si am gasit o singura persoana care vindea pui... am luat legatura cu omul acela si mama mi-a spus sa ii zic sa mi-l aduca joi (adica azi) ... si i-am zis ... am programat ora, tot (urma sa merg cu tata); iar aseara cand i-am intrebat cum facem azi, au sarit amandoi cu gura, au cautat motive cum ca nu e timp de el, ca n-avem unde sa il lasam cand plecam de acasa etc... Si le-am zis "daca ati promis ceva, de ce nu va tineti de promisiune... eu m-am chinuit atata sa il caut, m-am facut si de rahat la omu' ala." si m-am ales cu un simplu "hai gata taci". ;)

..... Si sa mai mentionez ca mama nici nu ma lasa sa am prieten, daca ii zic de un baiat, asa ca fap[t divers nici nu ma asculta... a zis ca nu ma lasa sa am prieten pana la 18 ani, ca ce fac, ma marit la 16?

Iar eu nu pot sa stau pana la 18 ani, se joaca cu sentimentele mele, n-am voie sa iubesc, sa ofer afectiune? Daca ea nu imi ofera ceea ce imi trebuie, caut si eu in alta parte... si am gasit persoane care chiar au putut sa-mi ofere....

Exact cum mi-am inchipuit .Va certati din prostii .Gresiti amandoua .De exemplu spui ca nu ai fost la scoala ieri .Refuz sa cred ca ea s-a suparat pe faptul ca tie ti-era rau .Probabil ca a considerat-o o toana de-a ta si un pretext ca sa nu te duci la scoala .

Esti un copil bun cu problemele varstei tale . Si cred ca esti si cuminte . Ai incercat sa-i prezinti prietenii tai ? Cred ca se teme pentru tine sa nu suferi sau sa nu fii dezamagita.

Spui ca ai gasit persoane care-ti ofera afectiune .Cine sunt ? Prieteni ?

Iar papagalul o sa ti-l cumpere o data ce au fost de acord cu decizia ta , probabil ca i-ai prins intr-un moment prost si nici nu ai stiut sa pui problema .

Te-ai decis la Micul Alexander ? Unde ai gasit pui si cat dai pe el ? Si eu sunt fan papagali , am o nimfa.

Ajut-o pe mama ta sa vopseasca oua si stai de vorba cu ea .Sunt sigura ca va veti intelege .

Sa-mi spui ce ai facut cu papagalul .

PunkY StylE a scris:

Nu stiu cat de mult ma cunoasteti voi, dar cred ca sunteti singurele persoane la care pot sa ma descarc ... am 16 ani si tot ce pot sa spun este ca nu am pe nimeni aproape! Parintii mei parca sunt salbatici, n-am putut niciodata sa vorbesc cu mama despre problemele unei fete, despre absolut nimic. .

Stiu ca la 16 ani , un adolescent poate avea probleme, dar te'ai intrebat ce probleme pot avea parintii cu adolescentii razgaiati ?

Nu neaparat ai tai , asa in general vorbind .

PunkY StylE a scris:

.Ba mai mult, acum vreo 2 saptamani mi-a zis "MORI!" in timp ce ne certam.Eu consideram ca e fiinta care ar trebui sa ma ajute cel mai mult, mai ales la varsta asta cand am nevoie de atata sustinere si intelegere... de fiecare data tipa la mine si face ca toate alea, chiar si cand imi e rau. Daca incerc sa o iau in brate si sa ma apropii de ea ma respinge si spune sa o las in pace ca ii e cald ca nu stiu ce. Inteleg ca are problemele ei dar nu trebuie sa si le descarce pe toate pe mine. Eu nu mai suport, m-am imbolnavit, am luat antidepresive, am tensiunea foarte mare numai din cauza asta...

E dureros ca un parinte sa iti zica astfel de cuvinte.dar stii de multe ori o fac neintentionat.Ei nu realizeaza ca de fapt vorbele ne dor si ne afecteaza.Ei cred ca noi stim ca ei ne iubesc.dar nu e asa....ca sa stii ca esti iubita de cineva anume trebuie sa iti arate.Insa multi nu o fac constient...chiar nu vor asta,insa altcumva nu au invatat sa se comporte.Tocmai ca tu deja gandesti altfel poti sa incerci sa nu mai pui atat la sufletel sa te lasi mai putin afectata. Eu am auzit din gura mamei mele zicand "tu esti vinovata pentru ce se intampla chestia asta",deci a durut si inca cum am plans,insa am invatat sa nu o mai bag inseama.I-am demosntrat ca nu are dreptate.Am inceput sa fac exact ce zicea ea ca eu nu sunt in stare sa fac.Cunosc bine strea de depresie.Am avut si eu zile poate saptamani intregi in care nu ma dadeam jos din pat nici sa manac nu puteam....vroiam doar sa dorm,era un dezastru monstru in camera mea..si mereu venea mama la mine si se lua de mine si imi zicea ca nu sunt buna de nimic.EEE la un momendat am pus eu piciorul in prag si i-am arat ca nu. Am inceput sa fac multe lucruri,dar pe rand o perioada m-am concentrat numai pe cursuri si sa mai recuperez din ce am pierdut.La sfarsitul semestrului s-a vazut.Dintr-o data aveam numai note 9si 10.Apoi am inceput sa fac de mancare,curatenie in fiecare in toata casa....iar atunci cand venea ea acasa nu mai avea nimic de acut.I-am aratat ca nu sunt cum zice ea.Acum e mandra de mine ,zicea ca eu mereu voi avea probleme si nu voi avea o viata si ma voi plange mereu.Dar pe de alta parte acum ei nu ii mai zic nimic,nici ca ma doare capul nici ce se intampla cu mine.Nu e bine dar asta e pedeapsa ei.pentru ca atunci cand eram cu probleme ma ignora si injosea....iar acum sunt copilul cel mai destept si cel mai frumos.

Poate am procedat gresit dar stiu atat acum ma pot proteja fata e ce imi reproseaza si imi vad de viata mea,imi doresc sa mi-o fac mai buna. O las pe ea sa faca ce vrea ,sa zica si eu ii arat de fiecare data ce pot face.

PunkY StylE a scris:

..... Si sa mai mentionez ca mama nici nu ma lasa sa am prieten, daca ii zic de un baiat, asa ca fap[t divers nici nu ma asculta... a zis ca nu ma lasa sa am prieten pana la 18 ani, ca ce fac, ma marit la 16?

Iar eu nu pot sa stau pana la 18 ani, se joaca cu sentimentele mele, n-am voie sa iubesc, sa ofer afectiune? Daca ea nu imi ofera ceea ce imi trebuie, caut si eu in alta parte... si am gasit persoane care chiar au putut sa-mi ofere....

mda...pai multi parinti gresesc aici....dar aici chiar vrea sa te protejeze.E ceva anume ce o marcheaza pe ea...probabil se simte ea vinovata de ceva anume,si nu stie cum altcumva sa te fereasca te o greseala pe care ea a facut-o in trecut.ea nu stie alcumva sa faca...dar aici cred ca vrea sa te protejeze.

De fapt nu contest ca mama ta nu te iubeste,dar nu stie cum sa arate sau sa se comporte.Si parintii trebuie educati nu numai copiii

Hm. Am citit si am realizat ca multe dintre cuvintele astea s-au aruncat si in certurile mele cu mama. Atunci sufeream mult pentru ele, dar in timp am invatat-o pe mama si am realizat ca o zicea doar la nervi, fara insa sa creada multe dintre cele care le zicea.

Am crescut si lucrurile s-au schimbat mult, am inteles totul, ba chiar am compatimit-o. Ca stiu ca si eu i-am facut multe si i-am facut rau de cate ori m-am certat cu ea, chiar daca nu mi-am dat seama.

Incearca sa intelegi ca orice ar fi, tot te iubeste. Chiar daca tu ai impresia ca ea te respinge, este doar o impresie falsa. Mult mai tarziu ai sa realizezi ca ai gresit cand ai crezut asta. Asa ca... nu te mai gandi. Te vei mai certa cu ea. Vor mai fi multe episoade tensionate. Dar sa nu-ti faci griji.

GinGin a scris:

Punky,adolescenta e o perioada grea si pentru copil si pentru parinte.Parintele ,pe langa problemele sociale,personale,profesionale, trebuie sa se mai lupte nevoile diferite ale copilului cu trup de adult si minte de copil.Te astepti ca ,la un moment dat,copilul sa fie cat de cat independent,sa nu mai ceara ajutor,sa-si spele singur farfuria.....pur si simplu o inteleg,pentru ca oarecum sunt in situatia ei 8) Nu spun ca are dreptate mama ta...a rosti cuvinte grele la adresa ta nu e prea imbucurator...dar gandeste-te ca e si ea om si poate gresi.

Ca si sfat:incearca sa te apropii de parinti cand ii vezi calmi,ca sa poti restabili puntea dintre voi.Faptul ca tipa...refuleaza si ei cum pot,nu au raspunsuri la intrebari si se eschiveaza in forma asta.

daca nu esti psiholog de meserie,ar trebui sa te feresti sa dai asemenea verdicte,Ryea.

Punky,nu exista mama care sa nu-si iubeasca pruncul...poate exista ,eventual, mama care nu stie sa-si manifeste iubirea. 8)

Si mie mi se pare ciudat ca exista mame care dau sfaturi copiilor, sa se comporte ca si cum ar fi... amantul mamei !! Frate, gasiti-va daca aveti nevoie, nu cereti MATURITATE de la adolescenti !! daca le lipseste parintilor CEVA... (nu exista pe naiba, sunt cu miile...)

babs a scris:

ai doar 16 ani,,, mai asteapta un pic si o sa vezi ca apele o sa se linisteasca. eu mi-am cunoscut cei mai buni prieteni la varsta asta. nu stiam atunci ca vor fi cei mai buni prieteni ai mei,, dar 5 ani mai tarziu,,they're still there. si parintii mei sunt super! ..dar mi-a luat ceva timp sa-mi dau seama de asta :x

Acum e momentul pentru prieteni, si chiar daca descoperi ca n-ai parinti super, e ok ... important e sa nu te certi cu ei si sa te enervezi. Nu le mai ceri nici un papagal, nimic... cat de curand (cand o sa ai un job, poti sa-ti cumperi ce vrei).

Deocamdata, decat sa ii iei floricele si sa-i faci cafeaua, mai bine renunti la papagal, zic eu !!

Eu sunt de acord cu peroana care a spus ca nu trebuie sa ii ceri mamei tale ceva ce nu iti poate oferi. Nu-mi dau cu presupusul daca te iubeste sau nu, cert este ca nu arata asta oricum. N-ai de ales decat sa o accepti asa cum e, si sa te straduiesti sa iti castigi independenta. Eu eram inca adolescenta cand am plecat din casa parinteasca, nu spun ca e cea mai buna cale de urmat (n-a fost usor) insa este cea mai lipsita de compromis. Nu pune la suflet lucrurile rele pe care le spune, le spune doar ca sa isi descarce propriul amar, nefericire si esec. Eu am ajuns sa nu-mi mai pese - si crede-ma ca mi-am auzit si imi aud inca atatea, si jignirile si cuvintele de ocara devin tot mai dese pentru ca nu mai au efectul scontat, nu mai reuseste sa ma faca sa plang, nu mai reactionez uneori nicicum, vorbele ei trec pe langa mine. Insa pana aici am suferit foarte mult, acum doar am urechile mai batatorite, m-am obisnuit cu insultele ei si am inteles faptul ca nu e real. Imi aduc aminte acum vreo doi ani cum am plans ca un copil si am fost deprimata cateva zile pentru ca mi-a spus ca sunt oaia neagra a familiei si ca ii e rusine cu mine.

E normal ca ceilalti au reactionat asa, pentru ca sunt parinti si empatizeaza mai degraba cu mama ta. La varsta ta nici pe mine nu ma credea nimeni cand povesteam, in afara de cei apropiati care cunosteau situatia indeaproape. Am fost si eu acuzata ca sunt razgaiata si ca infloresc totul. Adevarul este ca un parinte iubitor nu prea isi poate inchipui ca exista si parinti care se poarta asa.

Dingo25 a scris:

Din ce ai scris tu eu nu cred ca parintii te resping din rasputeri, ci din contra, chiar tu esti cea care te respingi...

da concluzia asta de unde ai mai tras-o ?

Uite cum sta treaba, din cate am citit, observ o incompatibilitate afectiva cu mama ta.

Pana acum am banuit, insa acum sunt sigur ca aici e 'problema'. In plus, mama ta nu pare a fi o femeie fericita si impacata. E trist, dar e real. Faptul ca tu ai note mari si ea nu te poate aprecia, banuiesc iar ca se trage din faptul ca o doare prea tare 'esecul' din viata ei. Posibil sa fi vrut sa faca studii mai inalte si sa nu fi putut, sau sa nu fi avut conditii.

Am observat ca cineva a aruncat si cu vorba .. 'copil razgaiat' . Or, asta, iar nu esti tu de vina , ca asa te-au crescut ei. Posibil ca parintii tai sa incerce intr-o oarecare masura sa isi rascumpere greselile pe care le comit in fata ta. Nu spun ca nici tu nu gresesti..dar iar, e varsta la care TU ai dreptul sa gresesti cel mai mult. Incearca sa eviti certurile..gandeste-te la viitorul tau si la nervisorii tai. Poti. Dupa cum se vede, pot garanta ca esti capabila sa folosesti diplomatia in favoarea ta.

Iar atunci cand din sufletelul tau vrei sa ii oferi o surpriza sau bucurie la mama ta - fa-o, dar nu te astepta sa ii sclipeasca ochii asa cum te-ar bucura pe tine..accepta faptul ca daca primeste cadoul, o face fara sa zambeasca, dar undeva in sufletul ei garantat se bucura. Garantat. Reuseste sa te bucuri de bucuria ei fara sa o manifeste, si vei regasi impacarea in sanul familiei.

Te cred ca doare faptul ca mama ta nu iti arata dragostea, ..de iubit insa cred ca te iubeste. O arata si ea cum poate..sau mai bine zis - o ascunde si ea cum poate. Asa e ea mai rece, mai acrita de viata..asa e felul ei ..probabil ca are valori mult mai diferite decat tine. Fiecare ..frati, prieteni, parinti, copii .. desi traim impreuna, in fata lui Dumnezeu vom raspunde o data fiecare, separat. Deci iar, pastreaza-ti dreptul de a avea o perspectiva de viata diferita de cea a parintilor tai, fara sa te lasi sa cazi in aroganta ca ai fi mai buna decat ei(desi probabil o sa ti se reproseze ba printer randuri , ba pe fata ..si ai fi acuzata ca dai dovada de aroganta). Probabil, cel putin din punct de vedere spiritual - esti mai evoluata.

Si, in viitor, mai ales la capitolul dragoste .. vei avea posibilitatea sa iti umpli 'golul' de afectiune, acceptand sa se apropie de tine doar oameni care isi exteriorizeaza mai bine sentimentele.

..Si spala si tu vasul ala si sterge si tu praful, ca vorba aia - si tu mananci.

Daca nu o faci , sunt sigur ca nu o faci din cauza ca te ironizeaza si probabil tu esti mai sensibila de fel la ironii , iar ei nu. Ei, ...aici e un pic si mai greu. Dar strange din dinti si spala vasul ala si de ciuda!!!

Hai, fruntea sus! Azi e mai bine decat ieri, nu? 8)

Am citit tot ce mi s-a spus pana acum, am ajuns si eu mai devreme acasa si nu am avut timp sa inrtu in timpul zilei ca am fost la scoala ... observ ca am primit foarte multe intrebari si vorbe la care trebuie sa raspund .... pentru inceput sa zic de papagal 8) ... de dimineata am primit un telefon de la tata care mi-a spus ca e in Hornbach si m-a intrebat tot felul de lucruri despre hrana papagalului... seara m-a luat el de la Unirii si am mers la nenea ala sa mi-l ia , iar cu motivul asta m-am impacat si cu mama ... se pare ca ii e asa drag de pui...

Pentru lumi123: Da, m-am decis la un Micul Alex, l-am gasit la un crescator de pe net... are aproape 3 luni, e galben (sper ca e baiat), mi l-a dat cu 350 lei cu tot cu hrana... este bland, insa acum e cam prostut... nu stie nimic, decat sa se agate de colivie. Nu scoate niciun sunet....

Mi s-a spus ca sunt razgaiata si ca umflu vorbele... razgaiata recunosc, sunt dar de umflat chiar nu le umflu... asta e tot adevarul... daca v-as fi mintit de ce as mai fi cerut ajutor?

In legatura cu prietenii... Eu nu am prieteni, decat cunostinte.Toti te cauta doar cand au nevoie de tine, iar cand le ceri si tu o vorba buna, nu te mai baga in seama ... cea mai "buna" prietena ma cunoaste de cand nici nu stiam cum ne cheama... iar de la un timp, ea ma ignora foarte tare... la fel si parintii ei care nu prea mai vorbesc cu ai mei din cauza ca ai mei s-au descurcat mai bine, iar invidia e mare... Am facut modelling 2 ani, am avut spectacole, iar de atunci ea chiar ca nu se mai uita la mine.

.....Din nou pentru lumi: Mama stie ca am luat antidepresive, mi-au fost prescrise de medic, nu m-a lasat sa le mai iau, iar medicul m-a certat si a zis sa il mai ascult si pe el... stie si ca am probleme cu tensiunea... Sunt clasa a noua la un liceu... de renume din Bucuresti, dar mai mult renumele ... motivele sunt diverse... in general tampenii... la scoala e bine 8) ... avand in vedere ca sunt la stiinte sociale, ma descurc pentru ca sunt materiile care imi plac, iar la cele de real am note mari pentru ca se dau asa pe degeaba :x ... prieteni am mai zis ... "prieteni" gasesc pe toate drumurile.Certuri... da, au existat din totdeauna, nu prea vreau sa ma mai gandesc la relatia din copilarie ...

Draga Ryea, si eu m-am gandit la feptul ca mama nu ma iubeste... dar din moment ce pe plan material ma ajuta cat poate, nu prea pot sa spun ca nu ma iubeste ... imi face toate poftele astea ... daca ii cer haine sau ceva care tine de frumusete, nu se zgarceste la bani... insa cu moralul e la pamant... iar pentru mine asta conteaza destul de mult... pentru ca n-am cui sa ii spun cand am o problema si cu totii stim ca mama trebuie sa iti fie cea mai apropiata fiinta...

Nu pot sa mai stau acum ... promit ca va mai povestesc maine... Noapte buna!

PunkY StylE a scris:

Draga Ryea, si eu m-am gandit la feptul ca mama nu ma iubeste... dar din moment ce pe plan material ma ajuta cat poate, nu prea pot sa spun ca nu ma iubeste ... imi face toate poftele astea ... daca ii cer haine sau ceva care tine de frumusete, nu se zgarceste la bani... insa cu moralul e la pamant... iar pentru mine asta conteaza destul de mult... pentru ca n-am cui sa ii spun cand am o problema si cu totii stim ca mama trebuie sa iti fie cea mai apropiata fiinta...

Nu pot sa mai stau acum ... promit ca va mai povestesc maine... Noapte buna!

nu cere de la oamnei mai mult decat iti pot oferi. inainte cum erau relatiile cu parintii? poate momentan au si ei probleme si nu au tot timpul rabdare si energie si pt copil. poate ca mama ta e o persoana mai retrasa si isi arata afectiunea in alte moduri decat prin dragaleli.

la varsta asta mi se pare greu sa ai prieteni (in adevaratul sens al cuvantului). acum incepti sa va definiti personalitatea si iti ia ceva timp pana sa cunosti oameni cu care sa fii pe aceeasi lungime de unda