Anxietate

Hello! Imi pare rau Neya, dar cred ca cu abordarea ta "inginereasca" nu se rezolva absolut nimic. Trecand peste diferentele in manifestarea atacului de panica, radacina acestuia este (cel putin la mine asa a fost), frica de moarte. Aceasta frica duce la necesitatea de a avea un medic sau un spital prin preajma sau, in cazul de mai sus a asigurare medicala. Nu cred ca ceva material ( in exemplul tau 1 mil de euro) sau o persoana te poate face sa-ti imaginezi ca esti in siguranta. La mine singurul lucru care m-ar fi facut sa ma cred in siguranta ar fi fost sa stiu ca sunt nemuritoare :) . Dar cum asa ceva nu este posibil, a trebuit sa ma impac cu ideea ca din punctul asta de vedere nu eu detin controlul.

Pentru "Un urs": Te inteleg perfect, am trecut si eu prin asa ceva. Am facut pasi mari inainte, sunt aproape vindecata (spun aproape, fiindca mai am mici reactii fizice care ma supara) , insa a durat mult. Am facut un tratament homeopat (inca il mai fac) de vreo trei ani si jumatate si m-a ajutat foarte mult. Din punct de vedere psihic, m-au ajutat cartile lui Lazarev. Din ele am inteles ca nimic nu se intampla fara o cauza , numai ca noi nu suntem in stare sa intelegem. Iti doresc multa sanatate!

Ma intreb daca nu cumva ai pierdut ceva semnificativ pentru tine de care nu-ti dai seama. Poate nu-ti dai seama ca e important. Poate ai pierdut o bucatica de viata pe care o aveai - cu plecarile astea. O bucatica importanta poate pentru sufletul tau sau pentru felul tau de a fi, chiar daca nu si pentru mintea ta. Eu asociez panica/starile prin care zici ca ai trecut cu o pierdere a controlului. Ca si cand organismul tau ti-ar spune ca ai pierdut sau pierzi sau esti pe cale sa pierzi controlul asupra ceva din viata ta. Iti dau un exemplu fictiv: poate esti o persoana care in sinea sa are ca valori fundamentale stabilitatea, familia, casa etc si din motive rationale (ambitie, etc) alegi o profesie care te obliga sa alergi de colo-colo fara prea mult control si stabilitate. Intr-un astfel de caz (fictiv) ai putea sa simti ca pierzi ceva din viata ta, ca pierzi controlul asupra unor aspecte importante. Chiar daca tu nu le vezi ca importante. Mintea noastra de obicei ne spune una, insa firea noastra profunda si valorile noastre reale si chiar instinctele noastre pot spune alta. De obicei mintea castiga.

Esti tu un aventurier? Nu zic ca nu ti-ar placea sa colinzi lumea, tuturor ne-ar placea, dar jobul pe care-l ai acum chiar ti se potriveste? Poti sa arunci o privire pe urmatorul articol: http://www.fastcompany.com/resources/colum.../mh/051004.html

Poate organismul tau incearca sa-ti spuna STOP la ceva. Poate plecand ai pierdut prieteni, contactul cu familia, poate ai rupt vreo relatie semnificativa. Poate aceste plecari te-au facut sa pierzi ceva. Iar organismul incearca sa-ti atraga atentia. Incerc sa spun ca poate ai facut niste compromisuri pe care in sinea ta nu erai pregatit sa le faci.

Sunt doar speculatii. Nu stiu daca ti se aplica. Doar pun intrebari, in incercarea de a nimeri pe orbeste punctul sensibil. Oricum, revin la ideea ca aceste atacuri, dupa parerea mea, simbolizeaza o pierdere a controlului asupra unui aspect.

Nota: Nu sunt psiholog. :)

neya1234 a scris:

Poate organismul tau incearca sa-ti spuna STOP la ceva.

Bingo! Acum ideal ar fi sa caute la ce incearca sa spuna stop :)

Hei Ela

Nu zic ca se rezolva asa. Dar poate omul nu are ca fundament al anxietatii o tema atat de imposibila - cum ar fi teama de moarte. Sa speram ca la el lucrurile sunt mai usoare . Parerea mea este ca atunci cand esti well routed into the ground ti se mai diminueaza anxietatile - toate. Adica atunci cand ai pamantul ferm sub picioare - cand esti sigur pe viata ta si lucrurile iti merg din plin, cred ca anxietatile/fobiile isi scad mult din intensitate. Ori la asta contribuie si situatia materiala (ca te-ai legat de milionul meu de dolari ), ca si implinirea pe alte planuri.

Serios ... excluzand teama de moarte (care-i o chestie foarte serioasa si la care n-am nici un raspuns) ... crezi ca Bill Gates sufera de atacuri de panica? Da, poti sa zici, poate sufera de atacuri de panica de frica sa nu-si pairda banii ... ceea ce ne aduce din nou la punctul meu ... lipsa/pierderea a ceva.

Ela, I'm not a confrontational type. Nuuuuu vreau sa ma contrazic cu tine. Pls don't. Uite, ne-am strans deja doua persoane ca grup de suport pentru Mr. Urs :) .

Si, Ela :P , nu toata lumea se duce la doctori de teama de moarte :) eu ma duc de exemplu ca sa primesc un pic de atentie.

sintetizand ultimele doua mesaje spun acelasi lucru...trebuie sa fie un mecanism, sau un lant de mecanisme care duc la aparitia acestor stari, poate fi pierderea controlului, poate fi o fobie exagerata.....la mine cel putin cred ca este o combinatie de factori. lucrand ca si inginer am avut o multime de responsabilitati care mi-au fixat o anumita conceptie asupra notiunii de control....pe scurt lucrurile trebuie sa fie si sa se desfasoare dupa cum spun eu, dupa cum gandesc eu. mi-a placut foarte mult jobul dar din anumite motive l-am schimbat cu altul mai putin solicitant si mai putin controlabil...care in timp a ajuns sa-mi displaca...(la primul job eram fericit o luna si nefericit o zi iar la urmatorul eram fericit o zi si nefericit o luna)....tot din ultimul job deriva si despartirea de prieteni....prieteni care pt mine inseamna foarte mult....dar pe mine ma intriga manifestarile fizice.....de ce imi este frica sa ies in oras ziua, mai ales atunci cand este cald? de ce am aceste manifestari? de ce seara pot iesi linistit la o plimbare? de ce nu ma simt in largul meu cund sunt in prejma mai multor oameni? samd........

Pt ela2007....ma bucur pt tine, vad ca ai ales drumul cel bun si iti doresc multa forta si vointa pt a continua. in legatura cu tratamentele sunt putin cam reticent, nu as vrea sa depind de ele, dar dupa cum am spus sa vad ce-mi recomanda "mintile mai luminate" (terapeutul) si apoi o sa iau o decizie

Ela a confirmat insa un lucru - ca la baza panicii este o lipsa de siguranta. Ea a spus: "Nu cred ca ceva material ( in exemplul tau 1 mil de euro) sau o persoana te poate face sa-ti imaginezi ca esti in siguranta. La mine singurul lucru care m-ar fi facut sa ma cred in siguranta ..."

Tocmai asta e. Mr. Urs are lucruri absolut personale care il pot face sa se simta in siguranta. Poate la el sunt banii, sau o relatie asa cum si-o doreste, sau un anumit gen de job sau sa aiba timp de petrecut in natura, sau ... numai el stie. Ba pe mine m-ar face un milion de euro sa ma simt in siguranta. Nu banii, ci ce as putea face cu banii - adica viata asa cum vreau eu. Nimic din exterior nu ne poate face sa ne simtim in perfecta siguranta. Dar exista lucuri care ne linistesc suficient. Si ne adorm fricile. Asa traim cu totii. Ne ignoram fricile fundamentale cu ajutorul remediilor externe. E o reteta universala si verificata - practic toti o aplicam. Dar e ok. Daca ai acele lucruri care te fac sa te simti in siguranta poti sa evoluezi fara probleme.

Speculez in continuare... Poate Mr. Urs e suprasolicitat si singur pe baricade. Poate se teme in interiorul sau ca daca lasa o clipa garda jos sau daca scapa o data haturile din mana tot ce face se va duce pe apa sambetei. Poate cere prea mult de la el (mai mult decat ar fi dispus sa dea) dar o face cu frica ca daca o zi scapa controlul sau nu face ceea ce trebuie totul pica.

Poate are nevoie de liniste. Oare linistea sa fie nevoia din spatele atacurilor lui? Siguranta ... liniste... Mr Urs, ce te-ar face sa te simti in siguranta? Ce te-ar linisti?

Acuma ma intreb daca ar trebui sa se gaseasca 2 care sa-mi spuna sa ma duc sa ma culc :)

un urs a scris:

sintetizand ultimele doua mesaje spun acelasi lucru...trebuie sa fie un mecanism, sau un lant de mecanisme care duc la aparitia acestor stari

Chiar sunt. :) Nu ar fi util sa le descoperi facand psihoterapie?

Inca nu ma duc sa ma culc ;) . Urs, am scris mesajele in acelasi timp si am vazut abia apoi ca ai postat. Vad ca am nimerit-o cat de cat cu job-ul. Nu conteaza manifestarile fizice. Rezultatul conteaza. Nu poti sa-ti intelegi corpul. Si nu are importanta sa intelegi conexiunile. Problema nu se opreste din conexiuni - nu e ca la calculator - daca ti-a luat-o razna il scoti din priza. E stiut ca panica (o fobie) are astfel de manifestari fizice. toti fobiacii le au! Nu conteaza cum se produc aceste conexiuni - sau daca vrei poti sa-ti petreci restul vietii incercand sa intelegi - te respecializezi si te faci psiholog. nici psihologii nu stiu de ce corpul reactioneaza asa!!!! Nu te mai intreba. Asa cum nu te intrebi cum si de ce respiri. Sunt treburile corpului.Rezultatul conteaza! Rezolvarea!!!Iar rezolvarea este urmatoarea: fixeaza ce nu merge in viata ta si atacurile vor DISPAREA. Crede-ma. Doar trebuie sa descoperi cu acuratete ce nu merge - ce nu e cum vrei si cum ai vrea sa fie.Esti inginer si cu siguranta stii ca exista doua moduri de a rezolva o problema: pe firul problemelor in jos (analiza super-detaliata a fiecarei probleme/erori/simptom) sau de la ce vrei la ce este (de la rezultatul dorit la prezent). ex: cum sa fac Renault-ul asta sa functioneze mai bine, sa fie mai performant decat este - 1 sau cum sa creez o masina care sa xyz (ex sa fie la fel de buna ca un Ferrari) - 2. Eu ti-am propus abordarea nr. 2.Poti sa te intrebi de ce seara nu ti-e teama si ziua da. Dar nu stiu daca vei afla vreun raspuns. Ce zici? (sunt sigura ca ai incercat)De ce nu te simti in largul tau in preajma mai multor oameni? O varianta de raspuns ar fi: pentru ca nu esti tu insuti. Pentru ca in prezent esti mai mult sau mai putin fals. Nu mai esti sigur pe tine...pentru ca nu faci ce vrei. Porti o masca nepotrivita. si oamenii te iau / relationeaza cu o masca nepotrivita.Nu stiu. Repet...eu vin doar cu idei si tu vezi daca si ce ti se potriveste.Hai sa dau si un exemplu personal: m-am trezit ca la actualul meu servici sunt si mai timida decat de obicei. Ma uit in jos, fug repede din fata oamenilor, ma port ca un iepure speriat. M-am intrebat oare e din cauza ca nu am incredere in mine? Nu. Culmea! E din cauza ca am un job sub nivelul meu, trebuie sa ma port in acord cu jobul si mi-e rusine cu el! Suna paradoxal. Faptul de a nu face ceea ce vrei/poti/iti place te slabeste. Trebuie - ca sa fiu corecta si clara - sa spun ca in cazul meu exista si o parte de neincredere in mine. Partea care ma tine pe un astfel de job. Vezi daca poti scoate ceva din ce ti-am spus. Pe maine si succes in ce-ti doresti!

PS astept un feedback (nu neaparat acum...poate dupa discutia cu psihologul sau dupa o perioada de timp) sa vad daca ti-a folosit ce am scris aici. As aprecia. Merci.

trebuie sa marturisesc ca nu imi imaginam atata atentie din partea celor de pe forum, va multumesc pentu grupul de suport....;) si cum cred in principiul actiunii si reactiunii sper sa pot contriubui si eu la fel ca voi.

apropo de liniste....(puteti sa radeti) dar uneori viata la tara mi se pare atat de simpla, mai aproape de mine, mai personala. apropo de bani pe vreme inceputurilor ingineresti lucram cate 10-12 ore pe zi si eram multumit (cel putin pe plan profesional)....pana cand a trebuit sa raspund la 2 intrebari: iti aduci aminte cand ai mancat ultima data un tort? dar cand ai mancat ultima data tort impreuna cu persoana pe care o iubesti? asa ca pana la urma acel milion nu te face sa te simti in siguranta....a te simti in siguranta, a avea liniste, inseamna a avea un echilibru pe mai multe fronturi:sanatate, job, financiar, sentimental...

apropo de manifestarile fizice...eu stiu ca atunci cand ceva nu merge bine trebuie sa cauti cauza si cauza o gasesti studiind evenimentele, si doar asa poti sa ajungi la o rezolvare....apropo de respirat ,nu te intrebi pana in momentul in care ajungi sa respiri mai greu....normal nu intervii intr-un lucru care este functionabil decat atunci cand vrei sa-l inbunatatesti...si normal problema nu se opreste din conexiuni ci din solutii

off topic, un banc, apropo de conexiuni: un medic, un inginer si un prigramator mergeau cu dacia si la un moment dat masina se opreste si nu o mai pot porni. medicul: ar trebui sa fie motorul, este inima masinii, el face totul sa funcioneze. inginerul: poate sa fie si alte defectiuni, instalatia electrica, alimentarea...etc. programatorul: eu propun sa ne dam toti jos din masina, sa ne urcam din nou, si sa incercam sa o pornim...

Pt Neya: Nici eu nu vreau sa ma contrazic cu tine. Doar ca mi-am spus punctul de vedere, punct de vedere al uneia care este trecuta prin situatii de genul asta. Am incercat si eu sa ma intreb ce-mi lipseste, am fost si la psiholog, dar paradoxal, multora din cei care sufera de atacuri de panica, nu le lipseste nimic. Am un job care este solicitant, dar imi place, sunt multumita material, sunt apreciata de colaboratori. Mai mult am program liber ales, nu am sef, eu comand, eu execut. In familie totul e OK. Sotul ma intelege si ma sprijina (mai avem mici certuri ca in orice familie - din motive banale,dar nu cred ca existe vreo familie in care sa nu apara asa ceva). Am un copil sanatos, cuminte, cu care ma inteleg foarte bine si care nu-mi face probleme. Apreciez tot ceea ce am. Posibil sa fie vreo dorinta refulata, dar n-am reusit s-o descopar nici cu ajutorul psihologului. Pe un site al unui psiholog am citit ca atacurile de panica sunt specifice persoanelor care tind sa controleze totul. Asta mi se potriveste, raportat la persoana mea. De exemplu, nu vreau sa-mi extind afacerea si sa angajez pe cineva, pentru ca vreau sa controlez eu tot, sa stiu eu tot ce se intampla. Partea buna este ca nu fac la fel cu persoanele din jurul meu (n-am incercat niciodata sa-mi controlez sotul, de exemplu). Atacul de panica este tocmai din cauza ca nu mai pot detine controlul. Cam asta a fost cazul meu, posibil sa fie altfel in alte cazuri.