Anxietate

Personal nu cred ca ai scapatde anxietate..ci doar gandind rational..ma rog "irational" la ceea ce simteai la mom respectiv i-ai zis creierului ca ceea ce se intampla este anormal..si la un mom dat si el s-a oprit din aceasta schema numita "atac de panica"..practic tu ai depasit ceea ce se numeste un atac de panica..si nu anxietatea!

Din pacate cu totii care am trecut prin asa ceva stim ce inseamna fuga, senzatia de a lesin si "binele" de acasa...insa asta e doar inceputul luptei..

E ok ca ai stapanit acel moment, insa nu vreau sa te dezamagesc ci sa iti prezint varianta realista care spune ca anxietatea si atacurile de panica nu trec asa cu una cu doua ..este pur si simplu o lupta pe care o dai cu tine si vindecarea ia ceva timp..Cu siguranta insa asta este un pas important inainte!

In ceea ce priveste revenirea pe site..sincer, cred ca atata timp cat esti vindecat vezi situatia si exp prin care ai trecut cu alti ochi si nimic nu te opreste sa impartasesti si sa ajuti..daca inca ti-e frica, asta e un semn ca inca mai ai de luptat cu "tine"!:)

Sa ne tii la curent cu situatia ta!

Numai bine! :)

sti ceva .....poate mergea o incurajare...anmarr ..... ce destept/a esti .mai uite ca eu eram un imbecil care nu pricepea situatia prea bine .Iti multumesc pentru "incurajari " .... trebuia sa-mi spui ca e de durata vindecarea....hmmm... poate ca eu am hotarit sa mai dureze doar o zi ..intelegi ?M-a revoltat aceasta atitudine . Eu am deschis acest subiect , sincer , pentru a povesti celor in situatia mea , cum incerc sa lupt. Cei ca tine care ne "aduc cu picioarele pe pamant " , tragindu-ne inapoi , nu fac parte din cei cu care vreau sa discut .Ma gandesc ca o sa ai o reactie , indiferent de replica iti spun ca nu ma mai intereseaza parerea ta !NU ESTE ADEVARAT , NU ESTE DE DURATA , nu va mai luati dupa toti "psihologii" de pe acest forum !Totul depinde de voi si daca voi vreti , programati-va sa va reveniti chiar azi !Stimata persoana anmarr ... daca sunteti asa versata in aceasta problema de ce nu dati o mana de ajutor ? .... sau va era teama ca noi cei cu anxietate nu cunoastem problemele acestea si trebuia sa ni le amintiti?Sunt profund revoltat .... cine citea ambitia mea s eputea ambitiona si el ... si asta vine si ne aminteste : e de durata nu e usor ....e greu ..... bine mai desteptule ....

estpoint a scris:

sti ceva .....poate mergea o incurajare...anmarr ..... ce destept/a esti .mai uite ca eu eram un imbecil care nu pricepea situatia prea bine .Iti multumesc pentru "incurajari " .... trebuia sa-mi spui ca e de durata vindecarea....hmmm... poate ca eu am hotarit sa mai dureze doar o zi ..intelegi ?M-a revoltat aceasta atitudine . Eu am deschis acest subiect , sincer , pentru a povesti celor in situatia mea , cum incerc sa lupt. Cei ca tine care ne "aduc cu picioarele pe pamant " , tragindu-ne inapoi , nu fac parte din cei cu care vreau sa discut .Ma gandesc ca o sa ai o reactie , indiferent de replica iti spun ca nu ma mai intereseaza parerea ta !NU ESTE ADEVARAT , NU ESTE DE DURATA , nu va mai luati dupa toti "psihologii" de pe acest forum !Totul depinde de voi si daca voi vreti , programati-va sa va reveniti chiar azi !Stimata persoana anmarr ... daca sunteti asa versata in aceasta problema de ce nu dati o mana de ajutor ? .... sau va era teama ca noi cei cu anxietate nu cunoastem problemele acestea si trebuia sa ni le amintiti?Sunt profund revoltat .... cine citea ambitia mea s eputea ambitiona si el ... si asta vine si ne aminteste : e de durata nu e usor ....e greu ..... bine mai desteptule ....

Draga Eastpoint..ceea ce ti-am spus eu mai sus este REAL, deoarece traim intr-o lume REALA avand totusi o pb "comuna" de rezolvat si anume Anxietatea.. :D

Desi s-ar putea sa nu citesti ceea ce iti scriu eu ACUM, eu tot o sa iti spun:

E important primul pas, insa nu scapi de ANXIETATE asa usor si tu stii asta!

Te-am incurajat, dar ti-am atras atentia ca mai ai mult de lupta! Nu sunt psiholog, imi expun o parere personala..a unui om normal trecut prin aceasta experienta a anxietatii, depresiei, si atacului de panica..si de aceea stiu despre ce vorbesc!

Nici eu nu puteam iesi din casa, nu puteam dormi, nu mai puteam fct, nu mai vedeam lucrurile importante din viata mea...insa a trecut treptat!

Faptul ca pe tine te-a enervat/speriat postarea mea arata ca inca mai ai mult de umblat "la felul in care vz lucrurile"!

CE nu mi-a placut mie a fost TITLUL: "Am scapat de anxietate"..este NEREALIST..nimeni nu poate scapa de chestia asta peste noapte...poate prin hipnoza sau prin pierdeea memoriei..eu nu am incercat inca :) ...atata timp cat aceste manifestari tin de o programare a creierului, de un tipar de gandire care a fost dezvoltat de noi in timp (a se citi "ani")..nu e o chestie ce dispare asa usor...

Anxietatea (din experienta mea personala) trece cand 1. O lasi tu sa treaca 2. Trece cand ea vrea sa treaca, aparand din nou in situatii de viata stresante sau obositoare. Cine nu e de acord aici, poate sa ma contrazica!

ATACUL DE PANICA se vindeca insa in TIMP prin credinta, autosugestie si mult OPTIMISM! :soc:

Insa, iti doresc multa bafta in continuare si mai multi pasi ca acestia inainte! :D

memento a scris:

depresia poate fi o boala in sine, insa de cele mai multe ori insoteste altfel de tulburari psihice...

cat despre exteriorizarea sentimentelor, admit ca e dificil, eu trebuie sa le traiesc ca sa le pot exprima, cand ma simt mai bine, pur si simplu ma simt bine, nu mai stiu cum era exact cand era rau...

la mine starea pe care o experimentez de un an m-a facut sa ma intreb la modul serios "cine sunt eu ?" de multe ori realizand inspaimantat ca nu pot da un raspuns...imediat dupa primul atac de panica, vedea lumea ca o imensa inutilitate, nu vedeam sensul existentei, eram terifiat ca "traiesc" etc... ai mai experimentat cineva asa ceva?

si intre toate aceste trairi, frica covarsitoare sa nu devin nebun...ma documentam despre toate bolile psihice, etc...imi imaginam ca am toate simptomele posibile, insa ratiunea a invins, dandu-mi seama ca nu pot fi nebun din moment ce imi pun aceasta intrebare, nu am nici o simptoma specifica etc...

insa frica ramane, e greu sa te debarasezi, mai ales ca momentele de anxietate si panica sunt insotite dupa cum stim cu totii si de impresia de pierdere a controlului asupra ta si a realitatii (din fericire doar o impresie...)

pe mine m-a ajutat mult, asa cum am mai spus-o, sportul; si vorbele, acum cred in vorbe, vorbele ma modeleaza, mai ales Credinta, care ma tine pe picioare...

cred in vindecarea permanenta...

crezi in Dumnezeu ?

mc ...

eram nervos ...

o sa scap si toti vom scapa

e mult mai bine acum si am un psiholog extraordinar

scuze... dar nu lasa aere de pesimism pe aici ... nu avem nevoie de asta

silenzium a scris:

Ma bucur ca te simti mai bine. Eu sunt o depresiva de aproape 10 ani de acum. Vechea poveste cu parintii, cu scoala. Am intrat pe acest forum pentru ca imi caut un prieten. Vreau sa fie depresiv ca si mine pentru ca sa ma inteleaga. Deci cine e interesat poate sa-mi trimita un mesaj. Voi fi aici. Mentionez ca sunt o studenta de 25 ani, inteligenta, cultivata. Aceste calitati sunt aproximative, boala te face sa te indoiesti de orice.

id ?

Oameni buni eu ma lupt cu aceata boala de 2 ani am 27 de ani si este foarte greu sai putem face fata sa va spun sincer am renuntat la ideea ca poti scapa de aceasta boala eu urmez un tratament la spitalul municipal cu cele mai bune medicamente care sunt la ora actuala contra atacurilor de panica ; xanax,remeron,tranxene,seroxat,mirzaten si credetima ca mam saturat sa iau atatea medicamente .

Au efect doar o perioada de timp dupa care se obisnuieste corpul cu ele si nu mai au acelasi efect

este greu sa putem face fata aceasta boala se invinge cel mai mult prin vointa in rest cu ceva medicamente doar te ajuta foarte ptuin. Eu am perioade cand nu ma pot urca in itb metrou si mie foarte rau dimineata cand merg la munca ce sa zic ma lupt cu ea dar pana nisi face ea damblaua nu prea poti scapa

Xanax este un medicament foarte bun pentru moment ce este mai nasol ca provoaca dependenta daca luati mai mult de 8 luni .Sincer este foarte greu simnti ca nu-ti poti controla miscarile in anumite momente simnti ca nu poti respira si ai bataile le inima foarte intense si multe altele .

Va urez succes tuturor sa reusim sa trecem peste aceasta boala si daca cineve stie freun remediu bun sami dea si mie un raspuns va rog si multumesc tuturor daca vreti ne putem auzi si pe mess adresa mea este bila0304 . Multa bafta tuturor si aveti grija de voi

Eu cred ca o sa scapam doar in momentul cand o sa fim sinceri cu noi si o sa ne acceptam asa .Atunci va lua sfarsit conflictu asta interior care genereaza atata neliniste.Bine zis ca anxietatea e o boala sufleteasca.Un om simplu , smerit si lipsit de egoism nu o sa sufere niciodata de depresie sau anxietate .

Be true to yourself and you will never fall !

Parerea mea este ca toate medicamentele sunt nocive, si mai mult rau fac decat bine, pe termen lung, dar chiar si pe termen scurt. Eu personal nu iau nici aspirina pentru durere de cap, ma pun sa dorm 2 ore si imi trece de fiecare data, si asta de ani de zile. Cred ca trebuie sa identifici ceea ce iti creeaza starile astea, in momentele in care te simti rau, gandeste-te la momentele in care esti relaxat. Ce ti-ar placea sa faci ? Ce iti creeaza placere, ce ti-ar place sa faci, pe cine ti-ar placea sa intalnesti, ce ai vrea sa realizezi, in asa fel incat sa nu te gandesti deloc la starea ta de fapt, sa nu te gandesti la ea, caci in acest fel decat se accentueaza.

Incearca sa faci lucruri noi, absurde, care in mod normal nu le-ai face, nu stii niciodata ce ai putea descoperi. Schimba mediul, anturajul. Daca ai prieteni care sunt la fel, e posibil ca si ei sa induca aceste stari, cauta prezente vesele, fac minuni. Succes, iar daca nu am fost la obiect, este pentru ca eu nu ma pot ajuta uneori nici pe mine, pe altii, nici atat. Totul porneste de la tine. CAUTA SCHIMBAREA.

Anya2007 a scris:

Sunt necesare in momentul in care organismul nu mai are resursele psihice necesare pentru a se tine in echilibru. Te ajuta cu faptul ca apare un relativ echilibru, in sensul ca simptomele nu se mai manifesta, iar dezechilibrul psihic nu mai este manifest in faza acuta. Totusi, depresia, anxietatea, insomnia, nu sunt decat simptome care traduc o stare de dezechilibru psihic. Medicamentele anuleaza simptomatologia, nu inlatura cauza. Dupa ce se taie simptomatologia, cel mai indicat este depistarea si inlaturarea cauzei.

Ms ptr raspunsuri !