Andy1987 a scris:Nu eram credincios eram chiar ateu dar nu dau alte detalii doar ca pe mine personal ma ajutat.
Nu, nu erai ateu. Erai doar fitos, erai ateu pentru ca asa ti se parea tie smecher sa fii, fara sa ai defapt convingeri.
Început de flori de camp, Joi 10 nov 2005 · 1.612 răspunsuri · 334.689 vizualizări
Andy1987 a scris:Nu eram credincios eram chiar ateu dar nu dau alte detalii doar ca pe mine personal ma ajutat.
Nu, nu erai ateu. Erai doar fitos, erai ateu pentru ca asa ti se parea tie smecher sa fii, fara sa ai defapt convingeri.
Editat Vin 8 apr 2011 18:14
Pentru mine moartea e ca anxietatea. Am avut episoade puternice de anxietate, combinate cu atacuri de panica, frici intense, mi-era frica ca o sa-mi fie iar frica ceea ce declansa alte episoade si mai puternice. Atacurile le simteam ca fiind o lupta cu mine, o lupta cu viata si cu moartea, cu nebunia si cu luciditatea. Sunt ingrozitoare atacurile de panica.... au fost cea mai teribila experienta din viata mea, de asta le si compar cu moartea.
Editat Vin 2 sep 2011 10:08
Devin anxioasa in locuri aglomerate, cum ar fi gari, piete sau supermarket-uri.
Recent am avut un atac de panica, primul din viata mea, intr-un spital.
Lucast a scris:Devin anxioasa in locuri aglomerate, cum ar fi gari, piete sau supermarket-uri.
Recent am avut un atac de panica, primul din viata mea, intr-un spital.
Nu intamplator a fost intr-un spital. Spitalul este un loc deprimant, mai ales in Romania. Totul merge ca pe banda rulanta, asistente grabite ce duc fase insangerate, bolnavi tristi. Am vizitat un spital in Franta (imi trebuiau niste analize) si am fost uimit sa vad cat de mult difera atmosfera. Parca eram in Star Trek. Asistentele erau serviabile, chiar se ocupau de oameni, nu doar isi faceau jobul. Peretii nu erau albi, ci in delicate tonuri degrade ce aminteau de arta abstracta. Curatenie, medici bine pregatiti. Si am observat ca acolo nu am simtit strangerea de inima pe care am avut-o mereu in policlinicile si spitalele romanesti.
Spitalul este un loc care trimite spre interogatii existentiale: voi fi suficient de puternic? Acesti oameni au ajuns la capatul calatoriei lor? Cu mine cum va fi?
Exista un stres de spital.
Prin urmare, te-ai confruntat atat cu angoasa bolii (in ultima instanta a conditiei perisabile umane - moartea) -asta e partea din tine pe care trebuie sa o confrunti,
cat si cu stresantul loc in sine al spitalului romanesc, si asta vine din exterior. Cel putin in franta acest stres extern nu l-am simtit, deci este o povara suplimentara si inutila a sistemului romanesc.
Constientizand cele doua aspecte, ai putea sa iti simti atacul de panica inainte de a incepe, si sa il neutralizezi. E ca si cum data viitoare vei merge in spital pregatita, antrenata. Nu vei mai fi luata prin surprindere de atac.
downtempo a scris:Constientizand cele doua aspecte, ai putea sa iti simti atacul de panica inainte de a incepe, si sa il neutralizezi. E ca si cum data viitoare vei merge in spital pregatita, antrenata. Nu vei mai fi luata prin surprindere de atac.
Am mai fost prin spitalele romanesti, atmosfera despre care vorbesti imi era familiara.
Insa motivul pentru care m-am aflat in spital, m-a dezarmat complet.
Lucast a scris:Am mai fost prin spitalele romanesti, atmosfera despre care vorbesti imi era familiara.
Insa motivul pentru care m-am aflat in spital, m-a dezarmat complet.
E drept ca ai mai fost, ca doar in Romania ai crescut de mica. Dar stresul de spital se acumuleaza (si doar sa treci prin el cateva ore pt analize, sau acte, nu numai sa fii internat).
Se acumuleaza, si se atinge o masa critica.
Pe de alta parte, ai fost tu sustinuta moral si afectiv de o ruda in acel moment al atacului de panica?
Era cineva cu tine?
Eu cred ca erai singura.
E mult mai securizant sa mergi in spital (fie si in trecere, cum am zis) insotit de cineva. Dar la noi familia spune: e destul de puternic/a, nu mai e copil mic.
Pentru unele firi sensibile nu e chiar asa.
downtempo a scris:Eu cred ca erai singura.
Nu eram. In schimb, ma simteam.
Vreau sa stiu daca hipnoza e eficienta in anihilarea fricii. Am fost un copil foarte curajos, sigur ca am avut o trauma (sau mai multe) care m-a facut sa devin o persoana fricoasa. Stiu ca hipnoterapeutii iti acceseaza memoria si te ajuta sa treci peste acele experiente negative din trecut. Ati incercat vreodata la hipnoterapeut sau din cunostintele voastre ce e mai eficient: sedinte de psihoterapie, hipnoterapie, consult psihologic? (refuz psihiatria)
BlueColor a scris:Vreau sa stiu daca hipnoza e eficienta in anihilarea fricii. Am fost un copil foarte curajos, sigur ca am avut o trauma (sau mai multe) care m-a facut sa devin o persoana fricoasa. Stiu ca hipnoterapeutii iti acceseaza memoria si te ajuta sa treci peste acele experiente negative din trecut. Ati incercat vreodata la hipnoterapeut sau din cunostintele voastre ce e mai eficient: sedinte de psihoterapie, hipnoterapie, consult psihologic? (refuz psihiatria)
Cu siguranta hipnoza ajuta in pb de anxietate generalizata, atacuri de panica, fobii.
Dar, fac niste precizari: a nu se vedea hipnoza ca un remediu magic. E necesara si implicarea omului. Punerea osului la treaba. Angajarea lui pe calea vindecarii.
Nu se poate astepta totul din exterior. Nu va functiona asa.
Si nu m-as baza doar pe hipnoza. A se corobora si cu alte tipuri de terapii. Dar ca si metoda de lucru in asociere cu alte feluri de interventie, hipnoza ajuta sigur in astfel de pb.
downtempo a scris:Cu siguranta hipnoza ajuta in pb de anxietate generalizata, atacuri de panica, fobii.
cunosti vreun psihoterapeut care poate hipnotiza pacientii? daca ar exista asa ceva, si ar fi si eficient ar da faliment cei care produc xanax, zyprexa si alte droguri...
Editat Vin 2 sep 2011 14:30