Anxietate

joannahart a scris:

Esti normala erenuta si tanara si ......de ce sa fi deprimata :cry: ? Ia ocupa-te mai mult de iubitul tau (si el de tine) sa vezi ce repede-ti trece :(

da probabil ca m-as ocupa daca as avea chef de el.....nu stiu de ce dar am inceput anu prost nu am nici un chef sa il vad...si nu numai pe el sunt cam sucarita....simt ca toti ma enerveaza si prefer ca in perioada asta sa nu ne vedem ca stiu ca dupa o sa il expediez ca ....si ca imi va parea rau...incerc sa il tin un pic la distanta sa nu se supere prea tare sper....fac in asa fel incat sa fiu prea ocupata....cu mutatul...si stiu ca lui nu ii convine nici asta da ce sa ii fac

Totdeauna cand mama sufera un atac de panica, trebuie sa intru pe forumul asta , ca sa ma linistesc. Va multumesc frumos pentru intelegerea si sinceritatea de care dati dovada ! O sa mai revin cu posturi in sperantza ca lucrurile se vor imbunatatii ! Sper ca urmatorul post sa fie intr-un ceas buna Salutare la toata lumea Va pup dulceee!

ciupanezu89 a scris:

Totdeauna cand mama sufera un atac de panica, trebuie sa intru pe forumul asta , ca sa ma linistesc. Va multumesc frumos pentru intelegerea si sinceritatea de care dati dovada ! O sa mai revin cu posturi in sperantza ca lucrurile se vor imbunatatii ! Sper ca urmatorul post sa fie intr-un ceas buna Salutare la toata lumea Va pup dulceee!

daca asta e o terapie ca sa te simti mai bine.. intra mai des.. :cry:

Roportal creeaza dependenta .. Sunt niste oameni tare buni pe-aici :D

ciupanezu89 a scris:

Va multumesc pentru raspunsurile voastre , problema este ca nu poate absolut deloc sa manace, are 3 zile decand a mancat doar 2 banele si in continuare, ii vine sa verse:( si toate astea se intample in timpul atacului de panica. Si aici revin iar cu intrebarea daca a avut cineva astfel de simtome ce a facut ...? VA MULTUMESC

ciupanezu89 a scris:

Totdeauna cand mama sufera un atac de panica, trebuie sa intru pe forumul asta , ca sa ma linistesc. Va multumesc frumos pentru intelegerea si sinceritatea de care dati dovada ! O sa mai revin cu posturi in sperantza ca lucrurile se vor imbunatatii ! Sper ca urmatorul post sa fie intr-un ceas buna Salutare la toata lumea Va pup dulceee!

Ce necazuri are mama ta? Care sunt nemultumirile ei?

Intri pe forum ca sa intelegi ce se intampla si ce ai de facut, nu doar ca sa te linistesti. Mama ta te tine aproape prim "metoda" asta. Faci ce poti pentru ea dar trebuie sa-ti vezi de viata ta!

ciprian_et_juv a scris:

Buna! Traiesc clipe in care imi doresc cat mai mult sprijin cu putinta! Unii oameni se inchid in ei atunci cand se simt neputinciosi, altii dimpotriva iar a treia categorie, din care fac si eu parte, penduleaza intre dorinta de renuntara si cea de lupta. Sunt intr-o perioada a vietii in care ar fi trebuit sa fiu fericit dar traiesc cele mai negre cosmaruri. Desi am terminat facultatea de medicina si mi-am luat specializarea pe care mi-am dorit-o la rezidentiat, vad cum, rand pe rand, toate sperantele pe care ma bizuiam pana acum incep sa se naruie. Sunt din Brasov, dar postul e la Bucuresti. Toata lumea m-a asigurat ca un transfer este aproape o formalitate, dar e mult mai greu de atat. In plus, prietene mea, rezidenta si ea, la Brasov, nu mai are incredere in viitorul nostru impreuna. Pregatirea pt examen a epuizat-o si starea in care a ajuns a fost pusa pe seama tensiunilor din relatia noastra si nu pe ceea ce era evident... emotia dinaintea unui examen crucial pt noi, cele de rezidentiat! Asa ca viata mea se rupe acum si mi-e greu sa o iau de la capat. Prietene mea e perfectionista, vrea sa fie cea mai buna profesionista si pune pe al doilea loc relatia de cuplu. Ea nu poate intelege ca doar prin energia obtinuta din viata personala poti obtine puterea de a fi bun si in cariera. Viata de familie este cea pentru care ar trebui sa luptam, profesia ramane doar o profesie. Cum as putea sa ii redau increderea? Cum as putea sa o recastig pe a mea?

Sa o crezi pe prietena ta. Daca ea simte tensiuni in relatie inseamna ca este adevarat. Nu are rost sa-i impui adevarul tau. Ea este rezidenta in Brasov si tu ai luat post in Bucurestiul plin de fete "de calci pe ele ca pe fragi". Pare justificata indoiala ei privind viitorul vostru. Asta in functie si de ce ati trait pana acum.

Vrea cumva prin exprimarea "indoielii" sa te incerce? Sau are deja alte planuri?

erena a scris:

cam repede se vindeca lumea de anxietate......sau poate nu mai vor sa plosteze pe aici

in fine daca la restu le trece` mie de ce nu...adica ar fi normal sa mai scap o data de starile astea....sau ooops am uitat eu oricum nu`normala

Am avut o prietena care a suferit mult de anxietate, pana in momentul in care am ajutat-o eu, adica am dus-o la medic, i-am cumparat medicamente, etc. Prietena mea a facut depresie dupa un incident grav care a implicat-o emotional, apoi a facut anxietate, atacuri de panica. Medicul i-a prescris sertralina, pe care a luat-o cateva luni la rand si care a fost foarte buna. Si a consumat mult ceai de sunatoare (care e antidepresiv). Numai sertralina a scos-o din starea grava in care era. Depresia urmata de anxietate i-a slabit sistemul imunitar, i-a afectat circulatia cerebrala, avea caderi de memorie, nu mai era o persoana pe care te puteai baza. Dupa tratamentul cu sertralina si-a revenit complet.

Ciprian:

Raspunsul pe care l-am primit pare partinitor, desi eu am incercat sa expun poblema cat mai echilibrat. (l-a scris o fata?)O jumatate din problemele mele par a se rezolva. Ma voi intoarce la Brasov. Era oricum singura mea optiune, pe care si prietena mea o cunostea. Am obtinut o detasare si in final voi obtine un transfer. Intrebarea mea este de ce prietena mea nu a avut incredere in asta? Am luptat pentru o specializare pe care mi-am dorit-o din primul an de facultate iar locuri in Brasov nu au fost. Bucurestiul nu-mi place.

Care este adevarul meu? O iubesc si lupt pentru dragostea noastra, pentru ca este ceea ce simtim amandoi. Chiar ea mi-a declarat-o. Dar mandria o opreste sa mearga mai departe. De aceea am cerut ajutor. Din pacate ea are de partea ea un "aliat" care este mama ei. Ar trebui ca o poveste de dragoste sa se incheie pentru ca nu o mai doreste mama fetei? Avem amandoi 25 de ani, nu mai suntem copii!

ciprian_et_juv a scris:

Ciprian:

Raspunsul pe care l-am primit pare partinitor, desi eu am incercat sa expun poblema cat mai echilibrat. (l-a scris o fata?)O jumatate din problemele mele par a se rezolva. Ma voi intoarce la Brasov. Era oricum singura mea optiune, pe care si prietena mea o cunostea. Am obtinut o detasare si in final voi obtine un transfer. Intrebarea mea este de ce prietena mea nu a avut incredere in asta? Am luptat pentru o specializare pe care mi-am dorit-o din primul an de facultate iar locuri in Brasov nu au fost. Bucurestiul nu-mi place.

Care este adevarul meu? O iubesc si lupt pentru dragostea noastra, pentru ca este ceea ce simtim amandoi. Chiar ea mi-a declarat-o. Dar mandria o opreste sa mearga mai departe. De aceea am cerut ajutor. Din pacate ea are de partea ea un "aliat" care este mama ei. Ar trebui ca o poveste de dragoste sa se incheie pentru ca nu o mai doreste mama fetei? Avem amandoi 25 de ani, nu mai suntem copii!

Glumesti ? Pai de fiecare data trebuie sa apara ... mama , o baricada de netrecut . :flowers:

Deci romantismul, dragostea... au intrat in desuetudine? Am planuit casatoria, copiii si tot felul de alte lucruri. Sunt slab si nerealist daca eu inca mai cred ca ele trebuie sa stea la baza unei relatii serioase?

ciprian_et_juv a scris:

Ciprian:

Raspunsul pe care l-am primit pare partinitor, desi eu am incercat sa expun poblema cat mai echilibrat. (l-a scris o fata?)

La care raspuns te referi?

ciprian_et_juv a scris:

O jumatate din problemele mele par a se rezolva. Ma voi intoarce la Brasov. Era oricum singura mea optiune, pe care si prietena mea o cunostea. Am obtinut o detasare si in final voi obtine un transfer. Intrebarea mea este de ce prietena mea nu a avut incredere in asta? Am luptat pentru o specializare pe care mi-am dorit-o din primul an de facultate iar locuri in Brasov nu au fost. Bucurestiul nu-mi place.

Sigura ta optiune este se te ineci la mal? Sau n-am inteles bine?

ciprian_et_juv a scris:

Care este adevarul meu? O iubesc si lupt pentru dragostea noastra, pentru ca este ceea ce simtim amandoi. Chiar ea mi-a declarat-o. Dar mandria o opreste sa mearga mai departe. De aceea am cerut ajutor. Din pacate ea are de partea ea un "aliat" care este mama ei. Ar trebui ca o poveste de dragoste sa se incheie pentru ca nu o mai doreste mama fetei? Avem amandoi 25 de ani, nu mai suntem copii!

Prietena ta este cea care nu poate sau nu vrea sa scape de "aliat". Povestea voastra poate sa continue si sa suportati consecintele. Sau sa se sfarseasca mai tarziu si mai prost.

ciprian_et_juv a scris:

Deci romantismul, dragostea... au intrat in desuetudine? Am planuit casatoria, copiii si tot felul de alte lucruri. Sunt slab si nerealist daca eu inca mai cred ca ele trebuie sa stea la baza unei relatii serioase?

Si toate planurile se vor implini sub ochii grijulii ai soacrei tale, asa-i? Asta e chiar nerealist si poate chiar necugetat... :flowers:

ciprian_et_juv a scris:

Ciprian:

Raspunsul pe care l-am primit pare partinitor, desi eu am incercat sa expun poblema cat mai echilibrat. (l-a scris o fata?)

Sa inteleg ca partinitor poate sa gandeasca numai o fata? Pai, la asa maniera de gandire cu preconceptie, daca as fi in locul prietenei tale, tot tensiune as simti in relatie. Sa inteleg ca tu decizi in viata in locul ei?....tu ai hotarat ca tensiunea resimtita de ea este data numai de efortul depus pentru examen si nu din cauza a ceea ce declara ea? Pai, nici nu ma mai mir ca este debusolata...nu e prea simplu ca sa decida mereu altul ce drepturi poti sa ai tu in viata, ce poti simti tu, ce sentimente poti sa ai, ce decizii ai voie sa iei tu, sau care nu ai voie sa le iei pentru tine, etc...intr-un cuvant sa decida altcineva sa traiasca in locul tau. Cred ca multora le-ar fi f. greu si ar simti nemultumire.

Cat despre incredere de sine, eu gandesc ca fiecare si-o gaseste singur atunci cand decide el acest lucru, si nu altul. Si asta numai daca doreste asta. 8)