Început de flori de camp, Joi 10 nov 2005 · 1.612 răspunsuri · 334.689 vizualizări
Loreda a scris:tu nu realizezi ca trebuie sa lupti si sa traiesti pentru TINE?de ce trebuie sa traiesti pentru cineva?tu esti cea mai importanta,invata sa te iubesti pe tine si restul va veni de la sine.
bine cum zici tu :P , da nu vad ce as putea a iubesc la mine...atata timp cat eu nu ma plac...nici fizic(si poat toate pornesc de aici) nici psihic
Loreda a scris:erena,revenim la bataita. :Pce treaba are fizicul?o femeie sigura pe ea,zambitoare,are o frumusete aparte,venita din interior.psihicul este asa din cauza ca gandesti numai negativ.acorda-ti putina incredere.uite un exemplu.
in generala aveam o profesoara de franceza,era cea mai urata femeie(fizic)pe care am vazut-o in viata mea,totusi toata lumea o iubea,iar noua ne parea de o frumusete ireala,avea ceva ce stralucea.intr-o zi,ne-a dezvaluit secretul ei.ne-a spus ca atunci cand a desoperit cat e de urata,a fost dezamagita si si-a pierdut incredere in ea.totusi,a inceput sa se uite in oglinda si sa-si repete:''sunt frumoasa,sunt desteapta,nimic nu-mi lipseste''.si a facut asta zilnic,pana a inceput sa creada ca e adevarat.este o femeie remarcabila,iubita si respectata.a gandit pozitiv despre ea si a reusit.asta trebuie sa faci si tu.gandeste pozitiv,gandeste-te la tine,ca esti importanta.cand nu te iubesti pe tine insati,nu vei gasi puterea sa-i iubesti pe ceilalti asa cum trebuie.
daca nu ar contribuii cateodata si cei din jur la asat probabil ca ar fi mai usor dar cand aud ca sorama face mistouri de mine ca m-am ingrasat...tinand cont ca eram fff slaba acum nu sunt asa slaba adica eu am idealul ca masurile perfecte sunt continuare 90-60-90 si la mine nu sunt chiar sunt ceva mai mult in loc de 60 este vreo 70 si chestia asta ajunge sa ma dispere si faptul ca nu mai imi vin hainele din liceu sau ca ma intalnec cu fosti colegii si imi fac ceva de genu woooow esti mai grasa
pentru cineva care perfectiunea insemna un mod de evadare din probleme, cumn ar fi scoala -adica sa fiu prima sau ca trebuie sa arat perfect in orice situatie ca nu imipot permiteca lumea a ma vada distrusa cum s-ar zice e dificil...mai ales ca prefer sa ma inchid in mine decat sa vada cei din jur ce am devnit...si in plus e mult mai usor sa devin anorexica sau altceva decat sa vb de problemele mele si apoi aici pe forum e usor mai greu e in realitate
Editat Lun 17 dec 2007 14:35
ma omoara nu ma omoara pana acum ea ma ajutat sa trec peste tot ce tine din viata mea...d cand nu mai am astfel de planuri si am laat totu in voia sorti s-a cam ales prafu de mine...adica am devenit insensibila, mai egoista,a inceput sa mi se rupa de cei din jur...sa imi bat joc de viatza mea, am inceput sa fac tot ce uram innainte, sa fumez, sa beau -cu toate ca uram sa fac chestia asta si la chefuri acu nu mi s mai pare anormal daca beau ceva undeva innainte nu puneam gura ope aa ceva si plu multe alte chestii ca sa evadez din problemele de zii cu zii
Salut. Ce mai faceti ? Sunteti bine ? Pt mine zilele trecute au fost cam de cosmar. Ieri am ajuns la camera de garda crezand ca am un atac de cord 
care bine inteles... era doar un mare atac de panica 
So... stiti cum e ca in Romania cu greu gasesti un medic bun ? Well... datorita recomandarii lui Elandi, caruia ii multumesc Thank you alot man! , chiar am gasit un psihiatru care mi s-a parut foarte foarte ok. Din pacate, ghinionul meu, acesta se retrage din psihiatrie ( daca am inteles bine ) anul asta, dar... mi-a recomandat un psiholog la care am sa si merg saptamana viitoare, sau daca se poate chiar asta si sper ca o sa fie bine :P Asa ca eu merg tot inainte pana o sa-mi bag mintile in cap :D si o sa scap de problema asta, schimbandu-mi modul de a gandi intr-unul mai bun si lipsit de anxietate excesiva, toate astea cu ajutorul unui specialist si nu in ultimul rand al meu. Va sfatuiesc si pe voi sa faceti la fel ca o sa fie bine pana la urma, o sa reusim cu totii si ne vom putea bucura de viata asta care defapt este frumoasa chiar daca intampinam si chestii grele cateodata
Editat Mie 19 dec 2007 19:39
matt_87 a scris:Salut. Ce mai faceti ? Sunteti bine ? Pt mine zilele trecute au fost cam de cosmar. Ieri am ajuns la camera de garda crezand ca am un atac de cord :roll: care bine inteles... era doar un mare atac de panica :airkiss: So... stiti cum e ca in Romania cu greu gasesti un medic bun ? Well... datorita recomandarii lui Elandi, caruia ii multumesc Thank you alot man! , chiar am gasit un psihiatru care mi s-a parut foarte foarte ok. Din pacate, ghinionul meu, acesta se retrage din psihiatrie ( daca am inteles bine ) anul asta, dar... mi-a recomandat un psiholog la care am sa si merg saptamana viitoare, sau daca se poate chiar asta si sper ca o sa fie bine :P Asa ca eu merg tot inainte pana o sa-mi bag mintile in cap :P si o sa scap de problema asta, schimbandu-mi modul de a gandi intr-unul mai bun si lipsit de anxietate excesiva, toate astea cu ajutorul unui specialist si nu in ultimul rand al meu. Va sfatuiesc si pe voi sa faceti la fel ca o sa fie bine pana la urma, o sa reusim cu totii si ne vom putea bucura de viata asta care defapt este frumoasa chiar daca intampinam si chestii grele cateodata
Salut, ma bucur ca ai gasit persoana potrivita ca s ate ajuter, dar nu ne-ai spus in ce fel a reusit sa te ajute!!
Desi daca ai ajuns la camera d egarda, macar te-ai convins ca nu ai probleme cu inima, deci atac d ecord nu ai sa faci!!
Astept vesti d ela tine!
Multumesc Loreda si Brolin :airkiss:
brolin a scris:Salut, ma bucur ca ai gasit persoana potrivita ca s ate ajuter, dar nu ne-ai spus in ce fel a reusit sa te ajute!!Desi daca ai ajuns la camera d egarda, macar te-ai convins ca nu ai probleme cu inima, deci atac d ecord nu ai sa faci!!
Astept vesti d ela tine!
Nu e vorba de ajutor in sine... ci mai mult de faptul ca mi-a inspirat incredere si era mai open-minded ca sa zic asa. As vrea sa va pot povesti toata conversatia insa memoria nu ma ajuta deloc ( nu stiu daca si voi aveti problema asta cu memoria, dar pe mine ma incurca rau )
O sa merg la psihologul pe care mi l-a recomandat si o sa va spun si voua cum e si daca e ok o sa va dau numele lui.
Editat Joi 20 dec 2007 15:09
Uau nu am mai fost pe aici de ceva timp, eram curioasa ce mai faceti. Brolin tu cum te mai simti? Matt, ma bucur ca ai gasit pe cineva in care poti avea incredere, erena ma bucura nota ceva mai optimista din ultimele posturi! Eu sunt bine, pot spune ca nu am mai avut un atac de panica de luni de zile, duc o viata absolut normala din nou, plina de impliniri in ultima vreme, ceea ce e foarte bine si sunt foarte optimista in privinta viitorului. Cred ca cel mai important lucru este sa fii atat de ocupat cu propia viata, dezvoltare si traire in general, incat sa nu mai ai timp de anxietate. Numai de bine!
Laura1985 a scris:Uau nu am mai fost pe aici de ceva timp, eram curioasa ce mai faceti. Brolin tu cum te mai simti? Matt, ma bucur ca ai gasit pe cineva in care poti avea incredere, erena ma bucura nota ceva mai optimista din ultimele posturi! Eu sunt bine, pot spune ca nu am mai avut un atac de panica de luni de zile, duc o viata absolut normala din nou, plina de impliniri in ultima vreme, ceea ce e foarte bine si sunt foarte optimista in privinta viitorului. Cred ca cel mai important lucru este sa fii atat de ocupat cu propia viata, dezvoltare si traire in general, incat sa nu mai ai timp de anxietate. Numai de bine!
mersi mult...si eu cred ca sunt mai bine de aceea nici nu prea am mai intrat pe forum...poate ca nu se rezolva problemele...dar stiu ca starea mea s-a imbunatatit si nici eu nu am mai avut atacuri de aproape 3 saptamani si pentru mine asta e record 
....si probabil ca nu am mai avut asa timp liber nu am mai facut atacuri....si in plus sunt incantata ca am reusit sa am o discvutie cu mama mea asupra problemelor mele si poate si asta m-a eliberat.
Salutare la toata lumea : Vad ca aici s-a adunat deja o comunitate, bazata pe o intelegere destul de buna , Mama mea este diagnosticata ca fiind anxioasa, in fiecare zi are crize , nu stiu ce sa mai fac , am tot incercat sa o fac sa inteleaga ca autosugestia o ajuta mult mai mult decat medicamentele , nu poate depasi aceste momente , crizele de panica de accentueaza pe zi ce trece , ceea ce ma sperie si pe mine si pe ea, Acum o saptamana a fost la un psihiatru, care a trecut prin aceleasi simptome, si i-a garantat ca intr-o luna va scapa de aceasta povara , insa noi nu vedem nici o schimbare pana acum din contra , parca mai rau 
. Reteta care i-a prescris-o este : Calmogen , Coaxil , Tranxene cu atentionarea de rigoare ca primele 2 saptamani de tratament o sa fie mai rau , dupa care crizele vor estompa . Ceea ce ma mira este ca nici prin posturile voatre, nu am vazut pana acum si anume ca : In timpul crizelor ii se face foarte rau, ceea ce o determina sa verse, insa de o saptamana nu mai poate manca de loc . Intrebarea mea este daca a mai suferit cineva aceasta simptoma ciudata , sau daca cineva mai ia acest tratament . Astept posturile voastre VA MULTUMESC !