Lasa-l in pace o luna si vezi ce se intampla, daca nu se intampla nimic, considera ca relatia s-a terminat. Ia-ti o pauza si mai vezi tu dup-aia ce barbati mai sunt pe lumea asta. Ia lucrurile ca atare si inabuse ganduri care incep cu "Eu vreau" in ceea ce il priveste, nu de alta da' vrei ca el sa ghiceasca si sa puna in aplicare ce vrei si la faza asta iti faci rau singura. Cauta activitati sociale. Lasa-ti prietenul o vreme sa se gandeasca. Frumos ar fi sa pueti discuta unul cu altul dar ma indoiesc ca asa ceva e posibil, pentru ca din ce explici tu - sunteti cam diferiti, si nici unul nu e inzestrat cu duhul blandetii. Sau poate gresesc...
Merita sau nu?
Început de oki_ketsu, Mar 24 mar 2009 · 41 răspunsuri · 8.473 vizualizări
ironic a scris:De ce sa nu poti iubi un stalp? Poate menirea stalpului in viata ta, este tocmai pentru a fi iubit de catre tine. Cand oferi cuiva ceva si astepti sa-ti returneze , se numeste troc. Daca oferi, indiferent ce, ofera si gata! Natura umana nu este egoista, ci indoctrinarea o face egoista. Cand reusesti sa-ti iubesti sinele neconditionat, atunci poti iubi toti stalpii de pe toate bulevardele, pur si simplu.
troc netroc .. astia sunt oamenii , they all suck si toti asteptam cate ceva , asta sa subliniez ca natura umana ESTE una egoista ... poate indoctrinarea este o umbra in a ne vedea adevarata fata , aia dominanta si care tanjeste in a detine pe cineva pe deplin si de aici vine si iubirea de sine ... ne iubim pe noi poate mai mult decat am constientiza .. altfel nu ar fi nici un fel de egoism , nici un fel de despartire ...
intr-o relatie baza este compromisul :( , ca altfel as putea si io zice ca sunt in totala armonie cu universul , numai sa nu te puna draq sa ma contrazici :)
ironic a scris:Inclin sa cred ca este mult mai complicata situatia. Raspunsul nu se poate gasi decat in tine, pe cineva din adancul tau trebuie sa intrebi...pentru ca, tu esti...
Intr-adevar, situatia noastra e mult ,mult mai complicata. Sunt mai multe "circumstante atenuante" in cazul nostru. Povestea noastra e lunga,(ne-am intalnit prima data pe net, acum 4 ani si 6 luni, ne-am intalnit prima data fata in fata acum 3 ani si 8 luni dupa care nu ne-am vazut 1 an si jumatate, iar in ultimii 2 ani am fost zilnic impreuna) intortocheata dar a fost una frumoasa. Pana la accident, ma consideram cea mai norocoasa femeie din lume. Mi-a fost intotdeauna alaturi, l-am simtit ca ma iubeste, eram fericita pentru il iubeam cu tot sufletul, si fiecare cuvant, fiecare gest al lui era pentru mine adevarata hrana spirituala. Pur si simplu intineream cu fiecare zi. Pentru ca eu sunt mai batrana decat el, cu 7 ani. Momentan sunt inca casatorita cu un alt barbat, doar pe hartie deoarece nu am finalizat divortul. Iar pentru el am fost prima lui femeie. Nu-i asa ca astea schimba putin lucrurile?
sarazin79 a scris:...nu poti iubi mai mult sau mai putin, maine sau azi, din cauza ca, in ciuda a...iubesti sau nu...si atat...dincolo nu mai e nimic...iar cand esti plin de aceasta dragoste vei constata ca tot ceea ce vine in plus este un dar si un privilegiu, nu un necesar- acela iti este acoperit prin ceea ce este in tine :)
De asta ma macina indoiala, de asta inclin sa cred ca nu ma iubeste, nu m-a iubit niciodata...asa cum l-am iubit eu.
De la accident, ceva s-a intamplat. Si e constient si el de lucrul asta. Nici eu, nici el, nu putem "put the finger on" acel ceva, nu stim ce este, ca sa-l putem remedia. Si de fiecare data cand incercam asta, sfarsim prin a ne invinovati unul pe celalalt, a ne scoate ochii unul altuia...
Kiku-chan ai spus
kiku-chan a scris:sper sa te ajute ceea ce-ti spun eu acum ...... cu toate ca aveam un zid in jurul meu, eram cu cineva care ma iubea, iar eu il amageam mereu ca-l voi lasa in inima mea.aveam schimbari de dispozitie, cand eram mai happy ii promiteam ca ma schimb, ca-i voi arata ca si eu tin la el . . . cand eram mai prost-dipusa ii spuneam ca nu pot, ca zidul e prea gros si s-o lasam balta. si pana la urma si-a dat seama ca nu se merita suferinta alaturi de mine.
dar nu ai mentionat un lucru zic eu, destul de important: kiku-chan, l-ai iubit vreodata pe acel baiat? Si cat timp a durat relatia voastra?
Scorpionul_Rosu a scris:Lasa-l in pace o luna si vezi ce se intampla, daca nu se intampla nimic, considera ca relatia s-a terminat. Ia-ti o pauza si mai vezi tu dup-aia ce barbati mai sunt pe lumea asta. Ia lucrurile ca atare si inabuse ganduri care incep cu "Eu vreau" in ceea ce il priveste, nu de alta da' vrei ca el sa ghiceasca si sa puna in aplicare ce vrei si la faza asta iti faci rau singura. Cauta activitati sociale. Lasa-ti prietenul o vreme sa se gandeasca. Frumos ar fi sa pueti discuta unul cu altul dar ma indoiesc ca asa ceva e posibil, pentru ca din ce explici tu - sunteti cam diferiti, si nici unul nu e inzestrat cu duhul blandetii. Sau poate gresesc...
Nu gresesti deloc. De mult simteam nevoia (eu) de o pauza, pentru a hotari ce anume e de facut. In toate privintele.
Pana acum mi-a fost teama sa luam aceasta pauza deoarece ma temeam sa nu il pierd.
Va multumesc.
Buna dimineata! E oficial, limpede si clar ca buna dimineata. Ieri mi-a marturisit ca nu ma mai iubeste. Desi alaltaieri, cand ma dadeam cu capul de pereti la propriu deoarece nu mai rezistam indoielii in ceea ce priveste relatia noastra...mi-a spus ca ma iubeste, dar nu la fel de mult pe cat am eu nevoie.
Acum ma simt eroina unui film ce se vrea a fi de(spre) dragoste. Celebrele replici din partea lui "Nu esti tu de vina, sunt eu" "Nu te merit" "Acum nu putem fi decat prieteni" si "Vreau sa ramanem prieteni pentru ca (MOTIVUL) am investit prea mult in relatia noastra si nu vreau sa stiu ca am muncit degeaba. "
Ah, si cea de la final: "This could be the beginning of a beautiful friendship"
Asadar, am urcat sculele in pod, nu mai sparg ziduri...
Vorba lui xoxx "multa iubire"... va doresc sa aveti, celor care mai cred in ea.
oki_ketsu a scris:Vorba lui xoxx "multa iubire"... va doresc sa aveti, celor care mai cred in ea.
Bucura-te ca si cum te-ai nascut din nou. De azi iti incepe o noua viata. Iubire si lumina sa fie in preajma ta.
oki_ketsu a scris:Mai sunt sanse de recuperare, sa continui sa dau cu barosul de pereti, sau sa imi iau jucariile si sa plec?
ia-ti jucariile si fugi cat poti de tare
Pentru iubire trebuie sa lupti cu rabdare si strategie . Dar numai atunci cand o ai . Eu nu stiu cum sunteti voi , dar eu una niciodata nu am facut primul pas , si au fost ocazii sa raman pe dinafara , dar cu atat mai repede treci peste indiferenta lui X.
Pe vremea cand eram eu adolescenta , stateau altfel lucrurile , si atunci nu era mare zarva cand o fata la 18 ani inca era virgina , cu toate astea putea sa traiasca si sa treaca peste prima iubire , cred ca mult mai pura decat oricare alta .
o sa gasesti adevarata dragoste si o sa sti cand . Dupa aceasta dezamagire , poate vor mai fi inca cinci , poate vei dezamagi tu , dar nu iti pierde increderea . Cand l-am cunoscut pe sotul meu , am simtit cum toate iubirile din trecut au devenit iluzii doar . Nu era el pentru tine - ai rabdare si crede in iubire ...take care !
oki_ketsu a scris:Am iubit neconditionat si am facut sacrificii pentru a fi impreuna, nu am cerut nimic atunci. Insa in ultima perioada am trecut printr-un cosmar (accident rutier rezultat cu complicatii) si atunci am simtit nevoie de mai multa dragoste, afectiune, atentie. Sau da, se poate spune ca am avut "pretentia" sa ma iubeasca mai mult. Pentru prima data in 3 ani si jumatate de cand ne cunoastem, am fost egoista. (Sunt femeie)Inainte sa merg la un control in capitala (drum lung de mers cu masina, timp de noapte, plus socul ramas din urma accidentului) i-am cerut sa ma stranga in brate ca si cum ar fi fost ultima zi petrecuta impreuna. Si m-a refuzat...Apoi l-am intrebat daca in acea noapte, pe drum, voi suferi un alt accident si voi muri, nu ar plange dupa mine, nu i-ar parea rau ca m-a refuzat sa ma stranga in brate? A raspuns ca nu. A fost un soc pentru mine.
Am cerut prea mult? Nu ma poate convinge nimeni ca da. Trebuia sa-mi faca pe plac? Nu, nu trebuia, dar ce bine ar fi fost daca ar fi facut-o...si cat de mult ar fi insemnat asta.
In mod normal, n-as mai fi scris pe topicul asta.. pentru ca ti-ai lamurit situatia. Dar cateva lucruri mi-au atras atentia. Indiferent de situatia voastra, astfel de scene nu se fac. Prin faptul ca tu simti nevoia de mai mult, n-ai facut decat sa-l indepartezi singura. Oamenii nu se schimba. (decat extrem de greu) Nu le cere ce ei nu-ti pot oferi.
oki_ketsu a scris:De asta ma macina indoiala, de asta inclin sa cred ca nu ma iubeste, nu m-a iubit niciodata...asa cum l-am iubit eu.
Nimeni nu te va iubi asa cum iubesti tu. Nu le mai cere asta.
nightwish a scris:... Prin faptul ca tu simti nevoia de mai mult, n-ai facut decat sa-l indepartezi singura. Oamenii nu se schimba. (decat extrem de greu) Nu le cere ce ei nu-ti pot oferi.Nimeni nu te va iubi asa cum iubesti tu. Nu le mai cere asta.
Stiu, am auzit, am citit, mi s-a spus... De la un barbat nu trebuie sa ai niciodata asteptari, sa nu ai sperante ca totul va avea un final fericit, deoarece nu se va schimba, nu va iesi din carapace/nu isi va calca pe orgoliu sa isi manifeste dragostea, stiu, cunosc placa...
Cu riscul sa fiu banata/alungata de pe acest forum nu ma pot abtine sa te/va intreb, daca nu ai asteptari de la EL, daca nu speri ca intr-o buna zi din samanta LUI vor iesi copilasii vostri, daca nu iti doresti ca atunci cand vei inchide ochii la final sa il strangi pe EL de mana, daca nu simt nevoia de toate astea, atunci pentru ce Doamne iarta-ma sa continui o relatie? Nu asa evoluam ca oameni, dorind mai mult, simtind nevoia de mai mult, dar si oferind mai mult?
Si nu le cer luna de pe cer, excursii in egipt sau hawaii, sa se arunce in urma trenului sau sa-si omoare timpul/familia pentru mine. Le cer dragoste. O imbratisare atunci cand am nevoie de ea.(si am avut nevoie dupa 3 luni de chin dupa accident) Oare nu exista nimeni care sa imi ofere ceea ce cer eu? E prea mult??
Si atunci cand l-am intrebat daca in acea noapte, pe drum, voi suferi un alt accident si voi muri, daca ar plange dupa mine, daca i-ar parea rau ca m-a refuzat sa ma stranga in brate si a raspuns ca nu, a fost un soc pentru mine doar pentru ca a raspuns ca nu, atat. Am repetat intrebarea de mai multe ori, am incercat sa scot de la el mai multe cuvinte. Pentru ca eu, daca as fi avut un/o prieten/a i-as fi spus:"omule, aberezi, du-te si te culca, te asteapta un drum lung, nu te mai gandi aiurea, rezolva-ti problema, si cand te intorci acasa te strang in brate pana te sufoci" Refuzul lui fara un motiv cat de cat plauzibil, fara o explicatie, indiferenta lui m-au durut.
Si daca nimeni nu ma va iubi asa cum iubesc eu -trup, suflet, minte, TOT- atunci renunt definitiv la dragoste. Pentru ca nu vreau o dragoste superficiala. Pentru ca oricine spune " sunt multumit/a ca te iubesc eu, de la tine nu vreau nimic, decat sa-mi accepti dragostea" are intentii bune, dar sfarseste prin a-si dori mai mult, din ce in ce mai mult.
Iarta-ma, nu am rabdare sa citesc tot. Iti repet insa o chestiune: oamenii, femei si barbati, se schimba foarte greu sau deloc.
Daca tu iubesti si te manifesti intr-un anume fel, intelege ca ceilalti nu sunt facuti din acelasi aluat si ca nu iti vor face pe plac doar pentru ca iti doresti tu. Sunt oameni care nu isi manifesta in mod atat de evident sentimentele.
De asemenea, sa ii ceri unui om sa te imbratiseze ca si cand ar fi ultima data.. e o dovada de egoism. Tu, in momentul ala, nu te-ai gandit decat la sa-ti fie tie bine. N-ai stat nici o clipa sa intelegi ce provoci in sufletul celui de langa tine. Sau ai cumva impresia ca n-ar fi trebuit sa-l atinga "rugamintea" ta?
Cu cat incerci sa scoti cuvintele cu clestele de la un astfel de om, cu atat se va retrage mai mult din fata ta.
Si tu ceri toate dovezile astea in conditiile in care tu nu esti libera?
Nu, asteptari nu trebuie sa ai de la oameni in general. Pentru ca ele se nasc (asteptarile) pe baza imaginatiei noastre, nu au sustinere in realitate. Sa te arunci in fata unui tren este infinit mai usor decat sa oferi ceva ce nu poti. Tu nu le ceri dragoste (si atat), le-o ceri asa cum o visezi tu, nu ce au ei/el de oferit. E o mare diferenta.