Am cartea lui Jung dar nu am citit-o. Nu mi-a starnit curiozitatea. In schimb am citit cartea lui Adrian Nuta, "Umbra". Un fragment:
"De c
Biblioteca de psihologie
Început de Cleric Preston, Mie 21 ian 2009 · 260 răspunsuri · 89.182 vizualizări
Z e r o a scris:
Da, toti avem de invatat unii de la altii, asta nu e ceva deja banal? Nasol e cand unii isi vad numai rolul de profesor, nu si pe cel de elev. Invatarea e reciproca. Cand doar unul preda de la o catedra foarte inalta, riscul e ca elevul sa-si piarda atentia si rabdarea.
Eric Berne, Ce spui dupa `buna ziua`?
De aici:
Editat Vin 8 apr 2011 12:22
Allexandrra a scris:Da, toti avem de invatat unii de la altii, asta nu e ceva deja banal? Nasol e cand unii isi vad numai rolul de profesor, nu si pe cel de elev. Invatarea e reciproca.
Psihanalistul Ferenczi avea tehnica analizei mutuale: o ora il analizeaza pe pacient, ora urmatoare fac schimb de locuri, se lasa el analizat de pacient :)
Z e r o a scris:Am cartea lui Jung dar nu am citit-o. Nu mi-a starnit curiozitatea. In schimb am citit cartea lui Adrian Nuta, "Umbra". Un fragment:
"De c
Emma dobre a scris:Tot de Adrian Nuta va recomand "Ghidul iluminarii pentru lenesi" (chiar daca nu suntem totii lenesi). E o perspectiva noua si interesanta dpdv spiritual si psihologic si abordeaza, printre altele si tema 'atasamentelor'.
Spor!
Cred ca Adrian Nuta nu-i suficient de cunoscut si apreciat in tara noastra. Toate cartile lui A. N. merita citite, chiar daca, Adrian Nuta nu mai este acelasi cu Adrian Nuta care a scris cartile, nemaifiind pasionat de spiritualitate, ci de neurostiinte. Dar asta e o caracteristica specifica lui, mereu in schimbare, renunta la ceva pentru a se indrepta spre altceva, mereu in cautare, neobosit.
Acasa la Milton H. Erickson ... Phoenix, Arizona
Editat Sâm 16 apr 2011 21:57
Brenda Schaeffer - Dragoste sau dependenţă? Cum să recunoşti iubirea sănătoasă (utila pentru terapia personala; scrisa din perspectiva analizei tranzactionale)
Editat Mie 11 mai 2011 15:41
Michael Palmer, Freud si Jung despre religie (Michael Palmer a fost profesor de teologie)
Editat Sâm 14 mai 2011 09:44
Allexandrra a scris:Michael Palmer, Freud si Jung despre religie (Michael Palmer a fost profesor de teologie)
Interesanta carte. Am remarcat si citatul pe care l-ai postat la topicul meu. Primul lucru pe care mi-l amintesc din ea este un fragment dintr-o scrisoare a lui Freud pentru Jung in care il roaga sa nu renunte niciodata la teoria sexualitatii (cred ca nu ma insel, in cartea asta am citit).
Tot aici am citit ca Freud considera religia ca fiind „iluzie infantila incarcata de dorinta”. Winnicott, in schimb, e convins ca iluzia este importanta, jucand un rol de tranzitie in vietile noastre. Ca pediatru, Winnicott a observat cum copiii mici se ataseaza de un anumit obiect (ursuletul de plus) ca urmare a separarii de mame, ursuletul fiind subsitut al mamei. Treptat, obiectul venerat e folosit din ce in ce mai putin. Ursuletul nu este altceva decat o iluzie temporara, dar folositoare, facand trecerea de la atasamentul total fata de mama la independenta emotionala. Winnicott spune ca omul trebuie sa creeze, sa-si modeleze mediul pentru a-si exprima viata interioara. Amestecarea realului cu dorinta si schimbul intre ele e un proces benefic si necesar omului. Dar de ce? Pentru ca spiritul uman se hraneste cu iluzie.
In cazul nostru, Dumnezeu e identificat cu ursuletul de plus. Dar diferenta este ca Dumnezeu nu mai e pus deoparte dupa un timp, ci interesul fata de el se manifesta toata viata. Autorul este de parere ca Freud greseste cand spune ca dorinta trebuie separata de real, pt ca iluzia si realitatea nu sunt termeni contradictorii.
Imi mai amintesc ceva. Freud considera religia o nevroza universala a umanitatii, asta stie toata lumea. Insa putini stiu ce argument are el cand afirma asta. Spune ca atat nevroticul (OCD), cat si credinciosul executa ritualuri, iar omisiunea unor acte in desfasurarea lor provoaca anxietate. Atat credinciosul, cat si nevroticul compulsiv isi considera actele sacre. Deci Freud vede religia asemanatoare cu simptomele unei nevroze raportate la anxietatile sexuale ale copiilor (Oedip etc).
El vede religia ca transmutare a dorintelor in credinta, deci crede ca la originea religiei sta complexul lui Oedip.
Bineinteles ca a fost criticat. I s-a reprosat absenta aproape totala a cazurilor de incest mama-fiu. Si faptul ca nu complexul lui Oedip a creat cultura, ci cultura a creat complexul lui Oedip (Malinowski). A fost acuzat ca „sexualizeaza” religia. Jung spune ca pentru Freud sexualitatea a devenit ceva numinos.
Si daca tot vorbim de Jung, el spune ca religia nu e nevroza, ci absenta ei. Asa ca el respinge definitia lui Freud a religiei ca expresie nevrotica. Spune ca Freud nu a gresit considerand sexualitatea cauza a nevrozei, ci a gresit vazand in ea originea tuturor nevrozelor.
Jung crede ca Dumnezeu este tatal arhetipal al inconstientului colectiv. Freud spune ca Dumnezeu e doar un tata sus-pus si argumenteaza prin faptul ca tinerii isi pierd credinta de indata ce autoritatea parintelui dispare.
Editat Sâm 14 mai 2011 17:53