Enchantress a scris:Intrebari: tu ai trecut prin aia, nu? Si dupa ce ai avut curajul sa te expui, care-au fost rezultatele? Exact cum nu doreai sa fie, nu?
Arcangelo, mie-mi lasi impresia ca nu esti impacat cu sine precum pretinzi. Tocmai pt. ca recurgi la repetitiile astea: da-ti voie sa te iubesti, sa fii fericit; sa nu te raportezi la altii, etc. Zici ca-s sfaturi menite sa te intareasca in primul rand pe tine! E autoincurajare!
De ce vrei sa schimbi societatea?Pt. ca nu-ti da voie sa te manifesti in voie, sa fii TU, oare? Pt. ca nu-ti da, asta e adevarul. Prea multe prejudecati.
Pe cuvant, te inteleg. O fiinta care imi e draga, asemanatoare tie, s-a mutat pe alt continent si-a lasat totul in spate ca sa-si gaseasca linistea; tocmai pt. ca acolo unde-a plecat, nu-l stie nimeni si prin urmare nu-l judeca nimeni.
O sa-mi zici ca nu stiu nimic despre tine; ce-i drept, asa e. Asta e impresia pe care mi-o lasi.
Cu toata iubirea de sine pe care pretinzi c-o ai, nu ti-ai dori sa pleci departe de tot? ( Nu trebuie sa raspunzi tuturor, ai optiunea PM.)
Nu consider ca-s offtopic, apropos, si-a dat exemplul propriu; si nu mi se pare construit sincer.
Da.Am facut ce spun altora sa faca.Rezultatele? -in primul rand,uite un rezultat palpabil,aici,pe monitoarele celor care citesc ce am de spus.Am inteles niste lucruri,si acum,pot sa le explic si altora.Rezultatul asta,nu-l poti contesta.
Alt rezultat,e faptul ca m-am ajutat sa ma stimez,accept,iubesc,respect,facand asta.Relatia mea cu mine insumi,este cu totul alta.
Candva,ma detestam.Imi era rusine de mine...cu mine.Ma simteam vinovat,ma respingeam,ma judecam foarte aspru,ma pedepseam chiar...ma bateam!
Candva,ma uram.Ma dispretuiam...candva,doar frica de iadul ce ar putea sa urmeze dupa moarte,ma oprea sa nu ma sinucid.
Acum am ajuns sa inteleg atat de bine mecanismele astea ale auto-agresarii,incat le explic aici,pe forum...acum,dau altora solutii la problemele alea.Acum ma stimez,si sunt si unii ma privesc cu stima,chiar si aici,pe forum.
Acum,sunt impacat cu mine,nu ma mai razboiesc cu mine...
Acum,sunt singur.Nu pentru ca sunt fortat de imprejurari -desi a fost asa,pentru o vreme- acum sunt singur,pentru ca aleg asta,si mi-e bine cu mine.Nu sunt o companie deranjanta,detestabila ori obositoare pentru mine insumi.Dimpotriva!
Sunt multumit cu singuratatea mea...nu imi lipseste nimeni...ma simt complet...nu am nevoie sa fiu completat de cineva.
Vreau sa schimb societatea,pentru ca pot.Pentru ca stiu o cale mai bna.
Cand spun ca pot,intelege ca schimbarea o poate face doar cel diferit,cel care gandeste simte,vede diferit.Nu poti rezolva o problema,de pe acelasi nivel de pe care apare ea.Eu am rezolvat problemele astea pentru mine,de-aia sunt calificat sa le pot rezolva pe ale altora.
Si eu,mai am inca de lucrat.
Perfectiunea nu e ceva static,si limitat asa cum gandesc oamneii in mod obisnuit.Se poate evolua,la infinit.Nu exista limite.
Daca as pleca altundeva,in lume,oare nu as pleca tot cu mine?! -ce crezi tu? oare poti fugi de tine insuti,undeva?
Poate ca as putea sa plec din tara asta,si sa las in urma problemele pe care mi le fac oamenii astia.Dar asta tot nu m-ar scuti,sa traiesc cu mine.
Faptul ca nu ma crezi sincer,e o alegere a ta.
Daca imi permiti,am sa spun doar ca,faptul ca nu ma stimezi,te face mult mai putin capabila sa accepti sfaturile mele.Mult mai putin deschisa fata de ceea ce am de spus,in general.
