Iubeste-te pe tine insuti

Deschid acest topic ,ca sa dau ocazia tuturor,sa se...laude.

E absolut ok,sa va apreciati,sa va recunoasteti valoarea,sa va mandriti cu voi insiva.Daca nu o faceti,veti cauta mereu pe cineva care sa va dea aprecierea,recunoasterea,simpatia,acceptarea si iubirea pe care vi le refuzati.

Daca nu o faceti,abia atunci o sa suferiti de orgoliu...va trebui sa va straduiti mai mult sau mai putin constient,sa va dovediti valoarea,si asta pe seama non-valorii celorlalti...aici,aveti sansa sa va afirmati valoarea,fara nici o competitie.

Aceasta competitie e o tampenie.

E vorba de a va declara iubirea si aprecierea,simpatia,sprijinul deplin,si asta public.

E vorba de un exercitiu de iubire.E vorba sa va aratati voua si celorlalti ca va placeti,ca va iubiti,ca va pretuiti cu adevarat.

E vorba sa spuneti sus si tare ca e ok sa fiti voi insiva.

Am sa enumar si modalitatile prin care ne aratam ca nu ne iubim,si ca nu e ok sa ne iubim.

Iata-le:

1 autocritica (de ce oare aveam atata nevoie sa fim apreciati?)

2 culpabilizarea,invinovatirea de sine (v-ati intrebat vreodata,de ce suntem obsedati de-a binelea sa ne dezvinovatim?)

3 auto-dezaprobarea (v-ati gandit oare,de ce oare om fi toti atat de insetati sa primim aprobare?!)

4 ,,nu sunt destul de bun'',nu merit ceva de calitate,de valoare...(uneori,asta e o motivatie a sacrificiului de sine...nu din iubire,ci din teama de-a fi abandonati,neiubiti...e o agatare...permitem altora sa ne abuzeze,sau o facem chiar noi,sperand sa primim in schimb iubirea aprecierea,si aprobarea celorlalti...)

5 autodistrugerea -ne folosim de tot felul de lucruri,ca sa ne aratam ca ne detestam...unii nici n-ar banui...daca ii intrebi: ,,de ce fumezi", ,,de ce bei'' , ,,de ce te droghezi'',vor cauta tot felul de raspunsuri...doar pe asta,o sa-l ocoleasca...vor sa se distruga,sa se pedepseasca...

6 narcisismul -asta e cel mai greu de recunoscut,ca manifestare a lipsei de iubire de sine...e vorba de o reclama de sine,falsa,de incercarea de a baga sub nasul celorlalti,in mod qvasi-osesiv,o imagine falsa,indulcita despre noi...ne e teama ca nu vom fi acceptati,apreciati si iubiti de catre ceilalti(asa cum suntem)...si incercam sa-i convingem de ceva ce nu suntem convinsi nici macar noi,sa aratam o imagine falsa despre noi,in speranta ca aia va putea fi iubita,apreciata,aprobata de catre ceilalti...

Cu riscul ca unii sa faca(fara intentie)gesturi narcisiste(asta e cea mai marunta dintre probleme...),cu riscul ca altii,sa profite de oportunitate si sa-si verse veninul,fata de cei care isi declara iubirea,stima si simpatia fata de sine,cred totusi ca topicul asta merita deschis.

Cu riscul ca unii sa nu inteleaga chiar nimic,si sa faca aceeasi parada de ,,superioritate'',cautand sa-si ,,demonstreze'' valoarea pe seama celorlalti...deschid acest topic.

Avertizez totusi,ca cei care cred ca topicul asta e numai bun pentru a lansa atacuri la persoana,ca nu voi ezita sa apas butonul ala,chiar daca o voi face excesiv.

Arcangelo a scris:

1 autocritica (de ce oare aveam atata nevoie sa fim apreciati?)

deci o sa incep eu sa spun buba mea....adica ceea ce inteleg si ceea ce nu din cea ce vrei tu sa zici

pai ca sa ma simt bine....eu nu reusesc niciodata sa vad ca sunt buna de ce va ins daca cineva vine si imi zice bravoo fatoo parca situatia se mai inrozeste...nu gasesc nimic ce sa imi placa mie la mine.....

Arcangelo a scris:

2 culpabilizarea,invinovatirea de sine (v-ati intrebat vreodata,de ce suntem obsedati de-a binelea sa ne dezvinovatim?)

pai ca asa suntem facuti...asta e firea noastra si poate e gresit altcumva nu stim sa reactionam

Arcangelo a scris:

3 auto-dezaprobarea (v-ati gandit oare,de ce oare om fi toti atat de insetati sa primim aprobare?!)

asa am siguranta ca am dreptate....caci nu am incredere in mine...nu ma simt bine daca stiu ca ceilalti dezaproba ceea ce fac eu....

Arcangelo a scris:

4 ,,nu sunt destul de bun'',nu merit ceva de calitate,de valoare...(uneori,asta e o motivatie a sacrificiului de sine...nu din iubire,ci din teama de-a fi abandonati,neiubiti...e o agatare...permitem altora sa ne abuzeze,sau o facem chiar noi,sperand sa primim in schimb iubirea aprecierea,si aprobarea celorlalti...)

asta a draq e cel mai des sentiment de care am eu parte de cand ma stiu....aici chiar nu stiu ce sa zic...poate doar ca inteleg pe deplin acest sentiment dar il si urasc

Arcangelo a scris:

5 autodistrugerea -ne folosim de tot felul de lucruri,ca sa ne aratam ca ne detestam...unii nici n-ar banui...daca ii intrebi: ,,de ce fumezi", ,,de ce bei'' , ,,de ce te droghezi'',vor cauta tot felul de raspunsuri...doar pe asta,o sa-l ocoleasca...vor sa se distruga,sa se pedepseasca...

eu stiu simplu ce fac ca sa ma autodistrug...ma tai...fumez....dar eu o vad ca o cale de relaxare de a scoate acea energie negativa din mine

Arcangelo a scris:

6 narcisismul -asta e cel mai greu de recunoscut,ca manifestare a lipsei de iubire de sine...e vorba de o reclama de sine,falsa,de incercarea de a baga sub nasul celorlalti,in mod qvasi-osesiv,o imagine falsa,indulcita despre noi...ne e teama ca nu vom fi acceptati,apreciati si iubiti de catre ceilalti(asa cum suntem)...si incercam sa-i convingem de ceva ce nu suntem convinsi nici macar noi,sa aratam o imagine falsa despre noi,in speranta ca aia va putea fi iubita,apreciata,aprobata de catre ceilalti...

da spun cu inima pe inima nu ma iubesc nu ma apreciez tot timpu ii vad pe ceilalti mai bunio decat mine

Arcangelo a scris:

Cu riscul ca unii sa faca(fara intentie)gesturi narcisiste(asta e cea mai marunta dintre probleme...),cu riscul ca altii,sa profite de oportunitate si sa-si verse veninul,fata de cei care isi declara iubirea,stima si simpatia fata de sine,cred totusi ca topicul asta merita deschis.

Cu riscul ca unii sa nu inteleaga chiar nimic,si sa faca aceeasi parada de ,,superioritate'',cautand sa-si ,,demonstreze'' valoarea pe seama celorlalti...deschid acest topic.

Avertizez totusi,ca cei care cred ca topicul asta e numai bun pentru a lansa atacuri la persoana,ca nu voi ezita sa apas butonul ala,chiar daca o voi face excesiv.

care buton?

si acum sincer zic ca mi s-a zis. ca su nt o persoana mult mai inteligenta decat ceilalti,ca arat bine si ca aspect sau ca sunt o persoana de treaba eu foarte greu reuseam sa cred acest lucru...poate si faptul ca mediul in care am crescut ma invatat asta

Arcangelo a scris:

Asa si? Daca eu ma iubesc asta imi garanteaza ca ma va iubi si altcineva?

Hope` a scris:

Atunci cand te iubesti pe tine,ai incredere in tine..Cand ai incredere in tine,esti ca un magnet,atragi persoanele...

Of Jet,de cate ori ti-am spus sa zambesti?Un zambet venit din inima,,din iubirea si din increderea ce le ai in tine,face minuni.Crede-ma pe cuvant

Nu e adevarat.Nu am atras nici o fata cat am fost vesel si zambeam.

Unii se pricep de minune sa falsifice zambetul.

Jet Black a scris:

Asa si? Daca eu ma iubesc asta imi garanteaza ca ma va iubi si altcineva?

da....pentru ca asa invetii ce` este iubirea iubindu-te pe tine te vor iubii si cei din jur chiar daca tu nu realizezi...

apropo teoria o stiu...insa e greu de pus in practica dar cu timpul sigur va mere

just...you a scris:

da....pentru ca asa invetii ce` este iubirea iubindu-te pe tine te vor iubii si cei din jur chiar daca tu nu realizezi...

apropo teoria o stiu...insa e greu de pus in practica dar cu timpul sigur va mere

Mda, parca toti care au pe cineva se iubesc pe ei.

Hope` a scris:

Pai vezi ce spui?Iti falsifici zambetul,zambetul tau nu vine din iubirea si din increderea ce ai in tine..

Eu recunosc un zambet fals,fata de unul venit din inima,iar acel zambet fals,nu-mi inspira pic de incredere...E si normal sa stau retrasa,nu?

Eu nu-mi falsific zambetul.Cand zambesc e pe bune.Eu nu pot zambi deloc cand sunt trist sau nu am chef de nimic.Ziceam de cei care zambesc si totusi atrag.

Gata! Deja incep sa ma lamentez si stric topicul.

Arcangelo a scris:

Deschid acest topic ,ca sa dau ocazia tuturor,sa se...laude.

E absolut ok,sa va apreciati,sa va recunoasteti valoarea,sa va mandriti cu voi insiva.

Cum ramane cu cei care sunt praf si pulbere dar se cred cei mai de valoarea,cei mai destepti,cei mai frumosi?

Am sa incerc sa scriu un pic despre cauzele neiubirii de sine:

1 neglijarea -e sursa convingerii ,,nu sunt destul de bun'',nu merit...chestii,in general -nu merit atentie,iubire,pretuire...nu sunt important.|Ca reactie de aparare,poate ca ai incercat sa te faci bagat in seama,observat,ai incercat sa iesi in evidenta...daca a existat un frate/sora,sau o alta persoana din anturaj,care primea atentie,ai fost gelos,invidios,SPERIAT CA VEI FI IGNORAT,ai intrat in competitie...si cand asta s-a dovedit inutil,ai devenit complexat...te simti inferior...simti ca trebuie sa dovedesti ca esti superior,ca trebuie sa indeplinesti tot felul de conditii pentru a fi iubit...ca trebuie sa MERITI...si ca NU meriti...fie incerci sa te pui cu disperare in valoare(in ochii celorlalti),fie te ignori tu insuti,te neglijezi,convins ca nu meriti nimic mai bun...

2 abuzul -e sursa atitudinilor tale foarte critice,autodistructive...ai fost maltratat(fizic,emotional,sexual),si acum faci si tu acelasi lucru...nu ai putut impiedica abuzul,atunci -a fost ca o pedeapsa(chiar si un viol,e perceput asa...),acum te urasti pentru ca nu ai impiedicat abuzul asupra ta...si te pedepsesti singur,abuzandu-te si mai tare,pentru asta...ti-a fost inoculata convingerea ca esti rau...ca meriti sa suferi,si atitudinea ta critica,e modalitatea pe care o folosesti pentru a te apara de presupusa ta rautate...iar atitudinile tale auto-distructive,sunt modul tau de a te pedepsi,de a eradica ,,raul'' care esti...te simti vinovat.Cel mai ,,bun'' lucru la care speri este ca celorlalti sa le fie...MILA de tine,si sa te lase in pace...dar tie nu-ti e mila...te urasti!

3 respingerea -nu te-au vrut...au avut grija sa-ti spuna asta,sa ti-o arate...nu cumva sa uiti,ca ti se face marea favoare de a nu fi fost aruncat...poate ca ai fost chiar respins,in favoarea unui frate(sau amant,de exemplu)favorizat...asta ti-a intarit sentimentul de inutilitate si lipsa de valoare,simti ca nu poti sa fi iubit,nu asa cum esti,in orice caz...ai crescut cu frica de a nu fi abandonat...sau poate chiar ai si fost abandonat...nu te-au iubit,si nu ti-au aratat ca poti fi iubit...nici macar ca e ok sa te iubesti...erai ,,povara'' lor,te pasau de la unul la altul...erai ,,a lu' ma-ta'', ,,a lu' tac-tu''...al nimanui...acum te agati de oricine iti arata o aparenta de afectiune,chiar daca se comporta abuziv...pana si ,,prietenii'' te trateaza ca pe o hartie igienica...si tu RABZI...de frica ca vei fi parasit,respins...ca si cum ti-ar face o mare favoare ca te ingaduie prin preajma...te respingi tu insuti,convins ca nu poti fi iubit...ca sunt tot felul de trasaturi ale tale care te fac de neiubit...trasaturi morale(adesea imaginare...),trasaturi fizice...ai nasul prea mare -nimeni nu o sa te iubeasca vreodata,nimeni nu poate iubi pe cineva atat de fara valoare ca tine...atat de ..rau...atat de incapabil...

4 ai fost sufocat emotional -parintii(si nu numai),s-au bagat in sufletul tau...poate ai fost folosit ca sot-surogat,de catre un parinte singur,sau abandonat,care a insistat sa te faca salvarea vietii lui,rostul vietii sale ratate...au incercat sa-si traiasca viata prin intermediul tau,si-au proiectat visele si aspiratiile asupra ta,ti-au cerut sa fii omul care nu au reusit ei sa fie,sa realizezi ceea ce ei au esuat...ai fost asaltat,folosit ca barca de salvare,ai trait intr-o dictatura,si adesea dictatura era o dictatura a cocoloselii,grijilor deplasate,a ,,rasfatului'' -ceilalti,nu pricep ce e cu tine...ai avut asemenea parinti grijulii...care ti-au ,,dat totul''...au avut atata grija de tine...uneori,nici macar tu nu intelegi de ce nu mai poti sa suporti grija asta!

Ai fost poate chiar terorizat ,,din iubire'',batut ,,pentru binele tau'',au fost autoritari,tiranici...preocuparea lor pentru tine,a fost excesiva...ai fost strivit de ,,iubirea'' lor posesiva...tratat ca un obiect...poate ca un bibelou,dar tot ca un obiect...

Acum,iti e greu sa te implici emotional...ti-e teama ca vei fi sufocat din nou,ca ti se va ,,da totul'' din nou...doar ca apoi,sa ti se pretinda o devotiune totala,doar ca apoi,sa ti se pretinda sa te lasi calcat in picioare,folosit,POSEDAT...doar ca sa ti se ceara TOTUL inapoi,si inca cu dobanda! -normal ca ai nevoie de iubire,ca toti ceilalti...dar,cumva,reusesti sa gasesti tot felul de motive ca sa fugi de ea...sa fugi de o relatie serioasa,de angajament...

In relatia cu tine insuti,pastrezi aceeasi teama...iti e teama sa te implici cu adevarat in viata ta...ai fost teleghidat,altii au stiut mereu ce e ,,mai bine'' pentru tine...acum,nu ai incredere deloc in tine...de fapt,ai fost desconsiderat,folosit...ei au avut nevoie de tine,sa fi ,,cineva'',sa faci ceva...acum,nu mai sti sa fi tu insuti,,,nu mai simti ca e in regula sa fi tu insuti...nu te mai accepti asa cum esti,te-au impovarat cu ,,grija'' lor,si acum,nu mai sti sa ai grija de tine...sau ai prea multa grija...incerci sa te controlezi permanent,sa te ridici la inaltimea asteptarilor celorlalti...te raportezi permanent la ei,te simti DATOR sa le faci pe plac...

5 privatiunile.Ai crescut in lipsuri(fizice,sau emotionale),din cauza unor conditii nefericite,neprielnice...asta te-a invatat sa te multumesti cu putin...chiar daca de fapt,ai nevoie de mai mult.Ai invatat sa nu ceri mai mult,pentru ca e inutil...acum,te descurci si fara...cumva,probabil ca ai simtit ca nu meriti mai mult...ca pentru tine,e ,,bine'' si asa...daca nu ai fost iubit,ai invatat sa traiesti fara iubire...sa nu ceri sa ti se raspunda la iubire...se poate ca asta sa fie sursa iubirilor tale neintelese,nefericite,neimpartasite...chiar si cand primesti ceva(daruri,afectiune),se intampla sa refuzi...sa dai inapoi...nu stii cum sa te lasi iubit,nu sti cum sa primesti...nu crezi ca meriti ceva mai bun...

Sunt oameni neiubiti,care nu se iubesc pe ei insisi in primul rand,si care nu cred ca merita sa fie iubiti...ei fac gesturi disperate,cersind MILA...atentie,aprobare...fara sa-si acorde lor insile atentie ori aprobare,sau macar...MILA.

traim intr o lume cruda . nu ai cum sa fii asa pozitiv

Io-te,aia care is praf si pulbere si se cred asa,au incredere in ei si se iubesc pe ei,de asta se cred asa..A crede=a avea incredere in fortele proprii..

Sincer,m-am saturat de cate ori am auzit de increderea asta in sine.Cum se manifesta increderea asta in sine??

Aia sunt oameni normali de vorbesc numai prostii si ei sunt convinsi ca au dreptate? Se iubesc pe sine?? Cred ca multi habar nu au pe ce lume traiesc.Chestia e ca nu gandesc multi,tocmai de asta nu au probleme de relationare.Fac fara sa gandeasca,reactioneaza aproape instinctiv.

Jet Black a scris:

Unii se pricep de minune sa falsifice zambetul.

Nu e greu deloc. Eu unul, ma pricep de minune.