Iubeste-te pe tine insuti

*Berbecut* a scris:

Cum gasesti drumul spre propria-ti valoare ?

Cred ca cel mai bun inceput de drum este propria-ti constiinta, ea te poate indruma pe calea pe care o ai de urmat .

Asa ar fi frumos sa fie,dar pana afli ce e constiinta,trec prin tine informatii din mediul inconjurator. Faci acest lucru prin comparare si abia apoi iti poti stabili adevarata valoare,ce nu mai depinde de parerea celor din jur.

halfhalf a scris:

reformulez si aici...cum iti afli valoarea ta?(inceputul drumului)

Pretuiesti iubirea? -fi sursa iubirii.Iti garantez ca te vei aprecia,cand vei intelege ca esti sursa tuturor calitatilor pe cere le apreciezi si le-ai apreciat vreodata.

Dar inceputul,este sa vezi ca acele calitati sunt prezente in tine,parte din tine,sa intelegi ca ai fi incapabil/a sa apreciezi o calitate pe care nu o ai deja,pe care nu ai experimentat-o.Tu esti si sursa aprecierii,si motivele aprecierii,si cel/cea care este apreciat,si chiar aprecierea insasi!

*Berbecut* a scris:

N-am zis infinita ... pur si simplu nemasurabila ...

iubirea cui este nemasurabila ? oamenii sunt limitati ...si iubirea lor e limitata ...am renuntat sa caut idealul ,nu ca m-as multumi cu ce primesc ,dar am invatat sa accept ..imperfectiunea fiecaruia din noi

halfhalf a scris:

Asa ar fi frumos sa fie,dar pana afli ce e constiinta,trec prin tine informatii din mediul inconjurator. Faci acest lucru prin comparare si abia apoi iti poti stabili adevarata valoare,ce nu mai depinde de parerea celor din jur.

uneori e bine sa faci abstractie de parerea celor din jur

red2shoes a scris:

sa inteleg ca lumea tre sa treaca prin "patul" meu si ii ajustez in functie de el ...deci eu sunt etalonul valorii :P

Da.Exact.Tu esti etalonul,tu apreciezi,tu dispretuiesti,tu accepti,tu respingi.Tu spui ce merita,cine merita,tu pui conditii,si tot tu,poti sa renunti la ele.Sunt alegerile tale.

Odata,pe cand vindeam intr-un magazin de produse naturiste,un cetatean,m-a intrebat daca poate sa-si aleaga un conuletz parfumat.I-am raspuns ca poate sa le aleaga pe toate!

Cine are urechi...sa auda.

Arcangelo a scris:

Da.Exact.Tu esti etalonul,tu apreciezi,tu dispretuiesti,tu accepti,tu respingi.Tu spui ce merita,cine merita,tu pui conditii,si tot tu,poti sa renunti la ele.Sunt alegerile tale.

Odata,pe cand vindeam intr-un magazin de produse naturiste,un cetatean,m-a intrebat daca poate sa-si aleaga un conuletz parfumat.I-am raspuns ca poate sa le aleaga pe toate!

Cine are urechi...sa auda.

nu era o idee chiar atat de buna ...rezultatul poate fi un miros al naibii de urat ...cine are nas ,stie :P

red2shoes a scris:

nu era o idee chiar atat de buna ...rezultatul poate fi un miros al naibii de urat ...cine are nas ,stie :P

Of...nu ai inteles...daca spuneam ,,eu sunt calea,adevarul si viata'',tot nu intelegeai,nu-i asa?

Daca le alegi pe toate,e tot una cu a nu alege pe nici-unul.Acceptarea totala,face ca alegerea sa-si piarda intelesul.

Daca apreciezi totul,totul isi va dezvalui valoarea...si valoarea tuturor lucrurilor e in tine,esti chiar tu.

Omul e masura tuturor lucrurilor -spunea cineva.

Arcangelo a scris:

Pretuiesti iubirea? -fi sursa iubirii.Iti garantez ca te vei aprecia,cand vei intelege ca esti sursa tuturor calitatilor pe cere le apreciezi si le-ai apreciat vreodata.

Dar inceputul,este sa vezi ca acele calitati sunt prezente in tine,parte din tine,sa intelegi ca ai fi incapabil/a sa apreciezi o calitate pe care nu o ai deja,pe care nu ai experimentat-o.Tu esti si sursa aprecierii,si motivele aprecierii,si cel/cea care este apreciat,si chiar aprecierea insasi!

Ai zis bine ,dar ma refeream la asta "din nefericire,se intampla ca si oamenii inteligenti sa se raporteze la ceilalti si sa se compare cu ei".

Arcangelo a scris:

Of...nu ai inteles...daca spuneam ,,eu sunt calea,adevarul si viata'',tot nu intelegeai,nu-i asa?

Daca le alegi pe toate,e tot una cu a nu alege pe nici-unul.Acceptarea totala,face ca alegerea sa-si piarda intelesul.

Daca apreciezi totul,totul isi va dezvalui valoarea...si valoarea tuturor lucrurilor e in tine,esti chiar tu.

Omul e masura tuturor lucrurilor -spunea cineva.

pari a nu trai in lumea reala ...teoria e frumoasa ,mai greu cu practica cu ce tre sa aplici ...traiesti printre oameni si te ia valul...mici invidii te cuprind si ne cuprind pe fiecare din noi si uitam ca noi suntem mai importanti si uitam ceea ce conteaza ....ne lasam doborati prea usor si ne ridicam cu greu ...vorbe ca "eu sunt calea ,adevarul si viata" si-au cam pierdut intelesul si valoarea acum ....lumea materiala ne acapareaza cu totul si grijile cotidiene ne cam indeparteaza de lumea spirituala nu zic ca e bine ,dar asta e ..viata si realitatea de zi cu zi

halfhalf a scris:

Ai zis bine ,dar ma refeream la asta "din nefericire,se intampla ca si oamenii inteligenti sa se raporteze la ceilalti si sa se compare cu ei".

Pentru ca,exista oameni inteligenti,care nu sunt totusi intelepti...poate ca nu sunt destul de inteligenti ca sa priveasca in profunzime semnificatia experientelor lor si ale altora,si sa inteleaga ceva...poate ca au alt tip de inteligenta...sau nu-si folosesc inteligenta prea...inteligent.

Nu am inteles daca vroiai sa detaliez ideea,dar asta am crezut.

Arcangelo a scris:

Pentru ca,exista oameni inteligenti,care nu sunt totusi intelepti...poate ca nu sunt destul de inteligenti ca sa priveasca in profunzime semnificatia experientelor lor si ale altora,si sa inteleaga ceva...poate ca au alt tip de inteligenta...sau nu-si folosesc inteligenta prea...inteligent.

Nu am inteles daca vroiai sa detaliez ideea,dar asta am crezut.

Si ca sa-ti completez ideea il voi cita pe Osho.

"In primul r