Povesti,povestiri,glume crestine,orientale si de pretutindeni.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial un barbat naufragiat a plutit izolat intr-o barca timp de 21 de zile fara nici un fel de provizii. In cele din urma pe langa el, a trecut o nava care l-a salvat.Intrebat daca a invatat ceva din acea experienta omul a raspuns:

- Da, Daca voi avea ce sa mananc si ce sa beau voi fi profund fericit pana la sfarsitul vietii.

________________________________________________________________________________

Un batran a povestit ca el nu s-a plans decat o singura data in viata, intr-o perioada in care era nevoit sa mearga in picioarele goale, pentru ca nu avea bani sa-si cumpere pantofi.A vazut apoi in om fara picioare.

De atunci nu s-a mai plans niciodata.

________________________________________________________________________________

Un tanar savant a laudat odata realizarile stiintei moderne in prezenta unui guru.

- Am ajuns sa putem zbura la fel ca pasarile cerului.Practic putem face tot ce fac ele.

- Da, dar nu puteti sta pe un gard de sarma ghimpata.

Un batran chinez cara apa de la un izvor indepartat zi de zi, de dimineata pana seara. Ducea pe umeri doua galeti, mergea la izvor, le umplea cu apa si se intorcea in sat.

Una dintre galeti era gaurita. Pana ce batranul ajungea in sat, galeata era doar pe jumatate plina.

Galeata gaurita era trista. Vroia sa fie perfecta ca si cealata. Dupa un timp ea decide sa-i vorbeasca batranului:

-Stapane, de ce nu ma repari?

Batranul ii raspunde:

-N-ai observat ca pe o parte a cararii am plantat flori? Cat de frumoase sunt! Cu ce mi-as mai infrumuseta casa daca te-as repara?

Un frate a venit catre avva Victor, cel ce petrecea intru tacere in lavra lui, zicand : ce sa fac parinte, pentru ca ma biruieste lenevirea ? Zis-a lui batranul : aceasta boala, fiule, este sufleteasca. Ca precum celui bolnav de ochi, din cumplita durere, i se pare ca vede lumina, iar celui sanatos i se pare ca vede putin, asa si cel slab la suflet, din putintica trandavie se slaveste, parandu-i ca este mare lenevirea, iar cel sanatos cu sufletul, intru ispite se bucura mai mult.

Intr-o zi, un om a murmurat: 'Doamne, vorbeste-mi' si un copac si-a frematat frunzele, dar el nu a auzit. Apoi a intrebat mai tare: 'Doamne, de ce nu-mi vorbesti?' si un tunet a zguduit cerul, dar el, din nou, nu a auzit. Omul a privit in jurul sau si a spus: 'Doamne, lasa-ma sa Te vad!' si o stea a luminat cerul, dar el nu a observat. Atunci a inceput sa strige: 'Doamne, fa o minune!' si in clipa aceea s-a nascut un copil, dar el nu a stiut.

Disperat, omul striga mai tare: 'Atinge-ma, Doamne, si arata-mi ca esti langa mine!' Acestea fiind spuse, Dumnezeu a coborat si l-a atins, dar acesta a alungat fluturele care zbura langa el si si-a continuat drumul.

Ai grija sa nu pierzi o binecuvantare doar pentru ca nu iti apare in felul in care tu te astepti sa se manifeste.

Avva Theodor al Fermei dobandise trei carti bune si s-a dus la avva Macarie si i-a zis lui : am trei carti bune si ma folosesc dintr-insele si le intrebuintez si fratii si se folosesc. Spune-mi dar, ce trebuie sa fac ? Oare sa le tin pe ele spre folosul meu si al fratilor, sau sa le vand si banii sa-i dau saracilor ? Si raspunzand batranul, a zis : bune sunt faptele cu adevarat, dar mai buna decat toate este neaverea.

Si aceasta auzind, ducandu-se, le-a vandut si banii i-a dat saracilor.

Un frate l-a intrebat pe avva Ruf : ce este linistea ? Si care este folosul ei ? Iar batranul i-a zis : linistea este a sta in chilie cu frica si cunostinta lui Dumnezeu, ferindu-te de pomenirea de rau si de cugetarea inalta. Acest fel de liniste fiind nascator de toate faptele bune, pazeste pe calugar de sagetile vrajmasului cele infocate, nelasandu-l si se raneasca de ele. Asa, frate, pe aceasta castig-o, aducandu-ti aminte de clipa mortii tale, caci nu stii in ce ceas vine, furul; deci dar, trezeste-te pentru sufletul tau !

Zis-a avva Olimpie : s-a pogorit odata un preot al elinilor la Schit si a venit la chilia mea si a adormit. Si vazand vietuirea calugarilor, mi-a zis : asa vietuind, nimic nu vedeti la Dumnezeui vostru ? Si i-am zis lui : nu. Si mi-a zis mie preotul : dar noi cand slujim dumnezeului nostru nimic nu ascunde de noi ci ne descopere tainele lui. Si voi atatea osteneli facand, privegheri, linistiri si nevointe, zici ca nimic nu vedeti. Negresit dar, daca nimic nu vedeti, cugete rele aveti in inimile voastre, care va despart pe voi de Dumnezeu si pentru aceasta nu va descopere voua tainele. Si m-am dus si am vestit batranilor cuvintele lui si s-au minunat, zicand ca asa este, caci cugetele cele necunoscute il despart pe Dumnezeu de om.

CAPCANA

Era un sat mereu atacat de mistreţi.

A existat odata un cofetar care facea bomboane in forma de animale si de pasari de diferite culori si marimi. Cei mici se dadeau in vant dupa ele, dupa care se certau intre ei asa cum fac copiii: " Iepurele meu este mai bun decat tigrul tau...O fi mai mica veverita mea decat elefantul tau, dar este mai gustoasa..."

Cofetarul radea cu gura pana la urechi, gandindu-se amuzant la adultii care nu erau cu nimic mai putin ignoranti decat copiii atunci cand considerau ca un om este mai bun decat altul.

Omul iluminat stie ca nu natura umana ii divide pe oameni, ci cultura si conditionarile ei.

O familie alcatuita din cinci persoane se bucura de o zi de vacanta pe plaja. Copiii faceau baie in ocean si construiau castele de nisip. Subit de ei, s-a apropiat o batrana de statura mica. Parul ei alb, era fluturat de vant, iar hainele ii erau rupte. Femeia vorbea singura si aduna lucruri aruncate pe plaja, pe care le strangea intr-un sac.

Parintii si-au chemat copiii si le-au spus sa se fereasca de batrana.

Cand aceasta a ajuns in dreptul lor, aplecandu-se din cand in cand ca sa culeaga obiecte, ea le-a zambit copiilor, dar nimeni nu i-a raspuns la salut.

Peste cateva saptamani, familia respectiva, a aflat din ziare, ca femeia respectiva a dus intreaga viata o adevarata cruciada, adunand cioburile de sticla de pe plaja pentru ca cei mici sa nu se taie in ele.