deci viata unui prunc are o valoare mai mica decat sentimentul de vinovatie al parintilor lui? mai bine mort decat posibil infectat?
daca amesteci metafore cu lucruri luate mot a mot, pe mine m'ai pierdut de tot
Început de basarabu, Sâm 24 mai 2008 · 727 răspunsuri · 63.709 vizualizări
deci viata unui prunc are o valoare mai mica decat sentimentul de vinovatie al parintilor lui? mai bine mort decat posibil infectat?
daca amesteci metafore cu lucruri luate mot a mot, pe mine m'ai pierdut de tot
Editat Sâm 6 mar 2010 22:34
sarazin79 a scris:deci viata unui prunc are o valoare mai mica decat sentimentul de vinovatie al parintilor lui? mai bine mort decat posibil infectat?
Stii tu, exista o axioma in crestinism:"Cine va incerca sa-si scape viata, si-o va pierde! "Si asta nu se refera la a lua un Algocalmin sa-ti treaca durerea de cap. Se refera la incercarea de a scapa prin incalcarea vreunei porunci a lui Dumnezeu.
Daca acel copil a pierdut viata aceasta, insa a castigat-o pe cealalta, cine crezi tu ca e mai fericit in cazul acesta?
AndreiMihail a scris:Teaba cu tranfuzia e o aberatie!
Argumente!
Pro, si contra. 
sarazin79 a scris:daca amesteci metafore cu lucruri luate mot a mot, pe mine m'ai pierdut de tot
Scuze, o sa pun frana metaforelor... 
Editat Sâm 6 mar 2010 22:30
Hans, ideea e putin diferita
daca un adult refuza o transfuzie , constient de consecinte, e intr'adevar parerea sa, si o respect ca atare
dar aici vorbim de faptul ca refuza dreptul unei alte fiinte de a trai, conform credintei lui, impusa cu forta in cazul prezentat, drept pe care in opinia mea, nu il are nimeni dintre oameni ( direct sau indirect)
***nu la metaforele tale personale ma refeream, dar voi sari peste subiectul respectiv in seara asta
poate fiindca contrazice o alta: sa nu omori?
sarazin79 a scris:Hans, ideea e putin diferitadaca un adult refuza o transfuzie , constient de consecinte, e intr'adevar parerea sa, si o respect ca atare
dar aici vorbim de faptul ca refuza dreptul unei alte fiinte de a trai, conform credintei lui, impusa cu forta in cazul prezentat, drept pe care in opinia mea, nu il are nimeni dintre oameni ( direct sau indirect)
Porunca lui Dumnezeu este aceeasi pentru orice om:mic sau mare. Stiind ca este un pacat, cum ar fi putut niste parinti credinciosi si constienti sa salveze viata fiului lor utilizand ca mijloc de salvare o incalcare a poruncii Dumnezeului in care cred ei?
Stiu...suna dur...doamne fereste sa ajungem vreunul intr-o astfel de situatie...
Daca acel copil si-a castigat astfel viata vesnica, ar mai fi o problema pentru noi oamenii neacceptarea transfuziei/transplantului?
Editat Sâm 6 mar 2010 22:50
sarazin79 a scris:poate fiindca contrazice o alta: sa nu omori?
Parintii sunt considerati criminali doar de catre legile statului care fac abstractie de existenta lui Dumnezeu si a poruncilor Sale.
Viata acelui copil nu au luat-o parintii. Nu mi-ai raspuns la intrebare:daca parintii au avut dreptate si copilul lor si-a castigat viata vesnica? Si daca acceptau transfuzia si copilul lor ar fi castigat-o(probabil!) pe asta, dar ar fi pierdut-o pe cea vesnica?
nu ti'am raspuns pe simplul motiv ca nu am habar
cum te'am intrebat mai devreme( dar cred ca pe celalalt topic), tu, cel ramas viu, de unde stii cui i'a fost acordata mantuirea, acesta fiind prvilegiul exclusiv al lui Dumnezeu?
El este cel ce o acorda, si ma indoiesc ca o face sau nu in urma faptului ca parintii ti'au facut transfuzie cand erai mic. Ei in schimb, pot omori clar.
Am intrebat asta de mult, si in diverse locuri, dar nu am primit inca raspuns...
lasa'mi deoparte legile statului, nu ma refer la ele; sint multe si diverse, si des, amorale
Editat Sâm 6 mar 2010 22:57
sarazin79 a scris:cum te'am intrebat mai devreme( dar cred ca pe celalalt topic), tu, cel ramas viu, de unde stii cui i'a fost acordata mantuirea, acesta fiind prvilegiul exclusiv al lui Dumnezeu?
Daca noi oamenii am stii lucrul acesta, am fi noi judecatori in locul Sau. Nici unul dintre noi nu stie acest lucru. Insa omul are datoria de a face ce cere Dumnezeu:"Sa ascultam, dar, incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om." (Ecl.12:13) .
La mormant, oricum se tremina totul. Nimic nu se mai poate schimba. Insa cel ce crede si face, moare cu credinta ca moartea nu are putere vesnica asupra lui. Pentru ce ar plange atunci cei ramasi?
sarazin79 a scris:El este cel ce o acorda, si ma indoiesc ca o face sau nu in urma faptului ca parintii ti'au facut transfuzie cand erai mic. Ei in schimb, pot omori clar.
In acel caz, parintii nu aveau decat o optiune din doua:
1. Sa-i faca transfuzie, incalcandu-si constiinta(buna rea cum o fi fost!) si astfel pacatul aducea moartea asupra lor. Si nu este exclus ca si copilul sa o fi patit mai tarziu din acea cauza.
2. Sa refuze, si astfel nici ei, nici copilul nu ar fi incalcat vreo porunca. statul o considera ucidere, Dumnezeu o considera ascultare.Depinde cine dintre cei doi este pe primul loc:"Dati Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu...".si astfel, refuzand transfuzia, toti si-ar fi castigat(cel putin teoretic!) viata vesnica, chiar daca copilul a pierdut-o pe aceasta.
Cu atat mai mult vor plange, deoarece nu stiu daca vreunul dintre ei a fost mantuit, daca se vor revedea vreodata.
Ee o despartire...si dupa, stii ca s'ar putea intampla, dar nu esti sigur, decat daca esti atat de mandru incat sa'ti inchiui ca ti'a fost acordata viata vesnica, asa ca plangi.
Plangi fiindca degetul sufletului tau nu mai e cu tine,, plangi fiindca nici nu stii unde va fi, plangi fiindca esti om; in ultima instanta plangi fiindca ii iubesti.
Ma intreb daca omuletul asta supus patimilor si instictelor nu ar mai plange, nu ar mai avea capacitatea de a suferi, cat de urat s'ar manifest animalul tehnologic ce este?
In fine, multumesc de raspuns, e timpul sa ne oprim aici, caci amandoi ne invartim in cerc. E un subiect delicat, am inteles logic cum gandesti, dar, nu sint de acord.Si fara cea mai mica intentie de a te face mincinos, ma indoiesc ca nu vei plange la mormantul unui om drag, fiindca practica doboara teoria de departe.
O curiozitate, printre legile vechi, era si cea a talionului.
Aceea e corecta din punctul tau de vedere?
Ma repet, hai sa lasam legile statului deoparte. Sint un fals moral, si nu ma intereseaza in aceasta discutie, nu isi au locul aici. Si parintii aia nu si'au castigat nimic, nici macar teoretic, caci normal ar fi sa asculti ce crezi ca e corect din punct de vedere moral, nu sa oferi ascultarea ca moneda intr'o targuiala. Din nou, mantuirea e un dar, nu o targuire( iti dau ascultarea mea, in speranta ca ma vei mantui; ti'o dau fiindca, moral, cred in tine, si atat.)
sper ca discutia nu va fi considerata offtopic, caci martorii sint printre putinii ce apartin unui cult si cu care imi face placere sa discut. In afara catorva subiecte, extrem de putine,pe seama carora nu ne'am inteles, cei pe care i'am cunoscut ei, luati per ansamblu , erau niste oameni extraordinari.
Editat Dum 7 mar 2010 10:32
sarazin79 a scris:Si fara cea mai mica intentie de a te face mincinos, ma indoiesc ca nu vei plange la mormantul unui om drag, fiindca practica doboara teoria de departe.
La ultima inmormantare la care am participat, cea a bunicii mele, am plans. Totusi, imi mentin parerea pe care am prezentat-o referitor la plans.
sarazin79 a scris:O curiozitate, printre legile vechi, era si cea a talionului.Aceea e corecta din punctul tau de vedere?
Care e aceea?
sarazin79 a scris:Ma repet, hai sa lasam legile statului deoparte. Sint un fals moral, si nu ma intereseaza in aceasta discutie, nu isi au locul aici. Si parintii aia nu si'au castigat nimic, nici macar teoretic, caci normal ar fi sa asculti ce crezi ca e corect din punct de vedere moral, nu sa oferi ascultarea ca moneda intr'o targuiala. Din nou, mantuirea e un dar, nu o targuire( iti dau ascultarea mea, in speranta ca ma vei mantui; ti'o dau fiindca, moral, cred in tine, si atat.)
Te inseli. Normal este sa asculti si sa crezi ceea ce defineste Dumnezeu ca fiind moral, nu ce credem si definim noi oamenii ca este moral. Cand L-au prins pe Isus, moral a fost ceea ce a facut Petru, sarind sa-I scape viata Mantuitorului. Insa Isus i-a taiat-o scurt spunandu-i lui Petru:"Baga sabia in teaca, caci cine scoate sabia de sabie va pieri...". O alta ocazie cand Petru a fost foarte "moral" din strafundurile inimii lui, a fost atunci cand El i-a zis lui Isus:"Fereasca Dumnezeu sa ti se intample asa ceva...", cu referire la patimile pe care Isus le prezentase apostolilor ca le va suferi din pricina celui ce fusese poporul ales. Si de aceasta data, Isus i-a taiat-o spunandu-i:"Inapoia Mea Satan...".
Mantuirea este un dar, insa doar pentru cei ce cred si asculta. Degeaba crezi, dar nu asculti. Rezultatul este zero.Omul, este totusi o parte a contractului initiat de Dumnezeu, si acesta are niste obligatii...pe care tu le numesti targuieli. Nu cred ca este asa. Credinta fara fapte este moarta... Degeaba spui ca-L iubesti si crezi in El, daca atunci cand El te pune fata in fata cu o situatie care cere o alegere clara in sensul ascultarii sau incalcarii de porunca Sa, tu alegi partea care ti se pare tie mai "morala", fara sa-I asculti si parerea Lui...