Început de zodiak, Vin 23 mai 2008 · 178 răspunsuri · 29.945 vizualizări
FUSCUS a scris:Dar pentru constructia primelelor habitate spatiale, materialele de pe Luna pot fi mult mai usor de adus pe orbita, comparativ cu cele de pe Terra.
Dar unde le prelucrezi? Unde sunt fabricile care transforma minereurile in metale, apoi cele care transforma metalele in piese, echipamente, cabluri, instrumente de masura etc? Ca sa le asamblezi pe orbita ar trebui intai transformate in ceva util si, in faza initiala, asta se poate face doar pe pamant, nu?
lynxul_negru a scris:Dar unde le prelucrezi? Unde sunt fabricile care transforma minereurile in metale, apoi cele care transforma metalele in piese, echipamente, cabluri, instrumente de masura etc? Ca sa le asamblezi pe orbita ar trebui intai transformate in ceva util si, in faza initiala, asta se poate face doar pe pamant, nu?
Da, ai dreptate. Primul habitat trebuie construit cu materiale aduse 100% de pe Terra. Si apoi ...
Echipamentele, cablurile, instrumentele de masura, etc. le vei aduce multa vreme de pe pamant. Ai avantajul ca electronicele sunt in scadere continua ca pret si greutate. Cu materiale de pe Luna (in faza a doua) vei construi peretii habitatului care reprezinta 99% din masa acestuia. Cand vei face aceasta, vei avea deja pe Luna infrastructura necesara extragerii si topirii metalelor precum si sistemele de aruncare a lor pe orbita.
Pentru inceput am avea nevoie sa construim o termo-centrala-solara a carei oglinzi sa concentreze lumina intr-un focar bazin cu abur si turbina care sa genereze electricitatea necesara infrastructurii selenare.
Aceasta s-ar realiza la polii Lunii, iar statia s-ar roti dupa soare la 360 de grade.
Cu electricitatea astfel obtinuta am putea termina construirea primei foreze selenare. Aceasta masinarie ar putea sapa tunele nesfarsite in subsolul selenar si aceasta cu cea mai mare usuratate datorita gravitatie scazute ce imprima o presiune scazuta a stratului de roca.
Aceste structuri ar semana cu furnicarele si ar fi iluminate natural direct cat si indirect prin tuburi-oglinda ce ar conduce lumina naturala spre toate cotloanele.
Eu as vota pentru celule solare. Pretul lor este in scadere in timp ce performanta lor se imbunatateste. Cele care se folosesc la Statia Spatiala Internationala au randament 30% dar sunt foarte scumpe. In viitor insa, vom avea celule fotovaltaice foarte ieftine cu randament peste 80%. Se pot amplasa pe suprafata Lunii impreuna cu acumulatori de stocare. Masinile pentru minerit vor avea motoare electrice si leduri pentru iluminare.
Nu cred ca vor fi necesari cosmonauti echipati cu costume presurizate pentru a lucra pe Luna sau in spatiu. Suntem in anul 2030 deci trebuie sa ne gandim ce la ce nivel a ajuns tehnica in acest an. Ca in toate locurile periculoase, pe Luna si in spatiu oamenii vor lucra cu roboti-marioneta prin teleprezenta, fara a parasi confortul habitatului.
Editat Mie 20 iun 2012 11:16
Ma intreb in ce masura 'gazul de firmament' este util teraformarii.
Imi imaginez ca acesta este un pseudo-gaz in fapt este o pulbere microscopica extrem de rezistenta, incarcata cu hidrogen, ne putem imagina niste balonase de dimensiuni micronice umplute cu hidrogen, un fel de spuma sau substanta expandata si extrem de rezistenta.
O asemenea subtanta ar putea lua locul ozonului si chiar mai mult, ar putea incalzi planete sau raci planete.
Gazul de firmament ar putea incalzi chiar si lunile joviene, ar realiza un ecran termic protector de tipul efectului de sera.
Mercur, Venus, Luna, Marte, Ceres, Europa, Io, Ganimede, Calisto, Titan, Triton, Uranus, Neptun, Pluton, etc, toate ar putea arata ca si Pamantul.
De pilda pe Venus acest scut ar putea ridica temperatura la punctul de scindare al CO2, rezultand Carbon si oxigen, iar carbonul s-ar putea depune sub norii de CO2 aflati langa sol, iar oxigenul ar urca in vazduh.
Majoritatea substantelor volatile pentru reconstructia atmosferelor planetare le vom obtine din mantaua planetelor prin sectionare, foraj, detonatii termo-nucleare ecologice, etc.
Nu exista nici un studiu clar ca o vietate complexa revine la viata dupa criogenizare. De fapt nu se mai spune nimic de asta.
Solutia zborurilor cosmice in spatii galactice sau intergalactice, este intrarea in hiperspatiul.
Sau depasirea vitezei luminii. De fapt acelasi lucru.
NASTYPRIMUL a scris:Nu exista nici un studiu clar ca o vietate complexa revine la viata dupa criogenizare. De fapt nu se mai spune nimic de asta.
Solutia zborurilor cosmice in spatii galactice sau intergalactice, este intrarea in hiperspatiul.
Sau depasirea vitezei luminii. De fapt acelasi lucru.
Daca nu consideri viermii si insectele prea complexe, atunci reptilele, veveritele, salamandrele siberiene probabil sunt suficient de complexe?
Exista mii de studii, de fapt este o evidenta ce natura o expune anual la sfarsitul iernii.
Da, ai dreptate hiperspatiul este cea mai buna optiune, celelalte sunt mult prea periculoase, desi riscul poate fi calculat ... Daca am putea scana un culoar pana la Marte in cca. cateva minute...
Editat Joi 5 iul 2012 17:28
NASTYPRIMUL a scris:Nu exista nici un studiu clar ca o vietate complexa revine la viata dupa criogenizare. De fapt nu se mai spune nimic de asta.
Solutia zborurilor cosmice in spatii galactice sau intergalactice, este intrarea in hiperspatiul.
Sau depasirea vitezei luminii. De fapt acelasi lucru.
Obligate hibernators
Animals that are obligate hibernators include some species of ground squirrels and other rodents, mouse lemurs, the European Hedgehog and other insectivores, monotremes and marsupials. These undergo what has been traditionally called "hibernation": the physiological state where the body temperature drops to near ambient (environmental) temperature, heart and respiration rates slow drastically, and the animal appears to be in a deep sleep. The typical winter season for these hibernators is characterized by periods of hibernation interrupted by sporadic euthermic arousals, wherein body temperatures and heart rates are restored to more typical levels. These arousals are driven by internal mechanisms, and external stimuli often fail to wake them. This can make them subject to predation if discovered.
Hibernating ground squirrels may exhibit abdominal temperatures as low as 0
Gazul de sera format din aerogeli hidrogenati, ar putea acoperi fiecare planeta, mentinand-o la temperaturi similare celor de pe Pamant, chiar si pe planeta Sedna.
Acest aspect tehnologic ar feri fiecare planeta de frig, de radiatii si chiar de meteoriti.
Prima planeta teraformata complet va fi Venus, cam 2-3 ani va dura totul de la A la Z.
Apoi urmatoarea planeta teraformata va fi Titan, apoi Triton, apoi Europa, Marte, s.a.m.d
Umanitatea va dispune de zeci de noi lumi locuibile chiar in propriul nostru sistem planetar.
http://en.wikipedia.org/wiki/Terraforming
http://en.wikipedia.org/wiki/Colonization_of_Mercury
http://en.wikipedia.org/wiki/Terraforming_of_Venus
http://en.wikipedia.org/wiki/Colonization_of_the_Moon
http://en.wikipedia.org/wiki/Terraforming_of_Mars
http://en.wikipedia.org/wiki/Colonization_of_Ceres
http://en.wikipedia.org/wiki/Terraforming_of_Europa
http://en.wikipedia.org/wiki/Colonization_of_Callisto#Potential_colonization
http://en.wikipedia.org/wiki/Colonization_of_Titan
http://en.wikipedia.org/wiki/Triton_(moon)
http://en.wikipedia.org/wiki/90377_Sedna
Mercur
Folosind energia solara am putea genera atmosfera din rocile de profunzime, inclusiv apa, la fel si gazul tehno-sintetic de sera, acel scut invizibil ce ar regla temperatura si ar feri planeta de radiatii.
Venus
Aici s-ar putea obtine oceane intregi prin vulcanism simulat si utilizand niste masinarii de rafinare atmosferica am putea desface bioxidul de carbon in oxigen si carbon, aceasta la final deoarece initial am putea purifica atmosfera masiv si rapid prin acelasi gaz de sera tehnologic, in fapt o spuma aerogel-hidrogenata, urcandu-se temperatura pana la pc. de disociere al bioxidului de carbon.
Solutii complementare ar viza detonatile termonucleare ecologice in atmosfera venusiana sau si mai simplu, niste relee la sol emitatoare de frecvente radio ce ar disocia bioxidul de carbon.
S-ar obtine cantitati uriase de carbune si oxigen.
Iluminarea partii intunecate a planetei s-ar rezolva prin acelasi gaz-spuma din scutul planetar, el putand fi astfel conceput incat sa refracte si sa reflecte in acelasi timp lumina din zona luminata a planetei in partea intunecata, practic intreaga planeta Venus ar fi in ziua continua, doar ca pe partea unde ar fi trebuit sa fie intuneric va fi un fel de primavara-toamna, adica ceva mai racoare.
Marte
Aceeasi spuma-gaz va ilumina si fata intunecata a lui Marte si il va incalzi, in timp ce pe Venus va mentine o temperatura placuta, adica mai scazuta.
In rest aceleasi masinari functionand pe baze fuzio-nucleare vor scoate gazele atmosferice din roci.
Probleme cu privire la teraformare ar veni culmea tocmai de pe Titan unde avem ceva mai mult metan ce este toxic pentru oameni, desi acesta fiind mai usor decat aerul si solubil in apa, ...
Ar mai fi de rezolvat prezenta monoxidului de carbon, dar avand in vedere ca el a disparut pe Pamant ... 8)