Despre fidelitatea in dragoste

nu vreau a scris:

Nu, eu nu ma contrazic. Eu am spus de la inceput ca toate au o implicatie aici. Tu ai facut enunturi extremiste, de genul daca inseli esti prost...

Si te supara adevarul?

BlueSugar a scris:

Eu am reusit eroic de doua ori,sa nu-mi insel jumatatea.Deci se pare ca nu i-am intalnit pe aia cu hormonii buni,ori hormonii mei erau dusi la pescuit cred ca

Nu te culca pe urechea ca ai hotarat tu, genele alelalte au hotarat pentru tine, tu n-ai avut nicio contributie, evident si fireste.

Important e adevarul, increderea care se stabileste intre doi oameni. Infideli sunt toti oamenii care sunt pasibili sa insele, indiferent ca o fac sau nu. Fidelitatea provenita doar dintr-un simt al responsabilitatii nu scuteste de vinovatie. Trebuie sa simti ca nu vrei sa inseli, nu sa iti impui sa nu o faci. Majoritatea oamenilor nu iubesc, doar se indragostesc. Paiunea (indragosteala) te alimenteaza cu adrenalina si hormoni sexuali destul de periculosi pentru organism si, daca nu descoperi intre timp dragostea adevarata (aia cu adevarul si increderea, unde infidelitatea fizica devine un mizilic pe care il ignori inconstient), mai devreme sau mai tarziu vei claca, mai mult ca mecanism de autoaparare. Din pacate indragosteala poate dura ani de zile, timp in care se pot face tot felul de legaturi si obisnuinte care, impreuna cu tot felul de principii de viata, te pot bloca in relatia respectiva, astfel aparand si infidelitatea si alte lucrusoare de genul asta. Nasol e ca e cam greu sa faci rost de conexiunea aia cu dragostea adevarata si la un moment dat ajungi sa fii convins ca nu exista dragoste adevarata, de durata, si te complaci in ceea ce ai obtinut pana atunci sau te indragostesti de singuratate.

Athmy a scris:

Si te supara adevarul?

Are legatura cu subiectul? Care adevar? Adevarul cui? Cand? Si de ce, la urma urmei?

vasilica333 a scris:

Important e adevarul, increderea care se stabileste intre doi oameni. Infideli sunt toti oamenii care sunt pasibili sa insele, indiferent ca o fac sau nu. Fidelitatea provenita doar dintr-un simt al responsabilitatii nu scuteste de vinovatie. Trebuie sa simti ca nu vrei sa inseli, nu sa iti impui sa nu o faci. Majoritatea oamenilor nu iubesc, doar se indragostesc. Paiunea (indragosteala) te alimenteaza cu adrenalina si hormoni sexuali destul de periculosi pentru organism si, daca nu descoperi intre timp dragostea adevarata (aia cu adevarul si increderea, unde infidelitatea fizica devine un mizilic pe care il ignori inconstient), mai devreme sau mai tarziu vei claca, mai mult ca mecanism de autoaparare. Din pacate indragosteala poate dura ani de zile, timp in care se pot face tot felul de legaturi si obisnuinte care, impreuna cu tot felul de principii de viata, te pot bloca in relatia respectiva, astfel aparand si infidelitatea si alte lucrusoare de genul asta. Nasol e ca e cam greu sa faci rost de conexiunea aia cu dragostea adevarata si la un moment dat ajungi sa fii convins ca nu exista dragoste adevarata, de durata, si te complaci in ceea ce ai obtinut pana atunci sau te indragostesti de singuratate.

Bine le zici, vasilica! Bine-ai revenit!

P r o z a c a scris:

Nu stiu daca am ales tocmai aria potrivita.

...

Daca iti spun ca eu sunt de acord nu te ajuta cu nimic, or sa vina turma de deluzionali sa spuna ca nu e asa si ca eu am avut parte de experiente nasoale d-aia gandesc asa, ignorand ca tu ai din punctul tau de vedere o casnicie fericita.

Deci nu stiu daca deschiderea topicului avea vreun rost. Am mai zis eu mai demult, oamenilor le place sa viseze, daca le darami avioanele la care viseaza, tot tie iti vor cadea in cap.

Nici n-am citit cele 10 pagini ca m-ar fi facut sa casc serios.

Pariem ca daca citesc o sa vad iar tampenii gen "barbatul adevarat", "iubirea exista, dar e rara", "autenticitate, nu prefacatorie" si alte sintagme destepte cu capu' ?

Ma scuzati ca sunt agresiv, nu e de la cineva de pe forumul asta, ci de la mine, ca am baut, si desi sunt urat si frustrat, sunt ingrozitor de destept comparativ cu multi care se bat cu caramida-n piept sa-si darame paru' de pe el, indiferent de sex (eu n-am decat cateva fire, deci m-as bate degeaba, ma mir c-au crescut si alea).

Poate cineva sa combata stiinta, sau acceptati ca oamenii viseaza pasarele si tin la ele, ca alea ii tin departe de realitate in care n-ar supravietui nici frustrati, nici nefrustrati ?

Eu recunosc ca ma las adesea dominata de instincte. Si daca tot recunosc asta, o sa fac ce-mi dicteaza instinctul. :flowers:

vasilica333 a scris:

Important e adevarul, increderea care se stabileste intre doi oameni. Infideli sunt toti oamenii care sunt pasibili sa insele, indiferent ca o fac sau nu. Fidelitatea provenita doar dintr-un simt al responsabilitatii nu scuteste de vinovatie. Trebuie sa simti ca nu vrei sa inseli, nu sa iti impui sa nu o faci. Majoritatea oamenilor nu iubesc, doar se indragostesc. Paiunea (indragosteala) te alimenteaza cu adrenalina si hormoni sexuali destul de periculosi pentru organism si, daca nu descoperi intre timp dragostea adevarata (aia cu adevarul si increderea, unde infidelitatea fizica devine un mizilic pe care il ignori inconstient), mai devreme sau mai tarziu vei claca, mai mult ca mecanism de autoaparare. Din pacate indragosteala poate dura ani de zile, timp in care se pot face tot felul de legaturi si obisnuinte care, impreuna cu tot felul de principii de viata, te pot bloca in relatia respectiva, astfel aparand si infidelitatea si alte lucrusoare de genul asta. Nasol e ca e cam greu sa faci rost de conexiunea aia cu dragostea adevarata si la un moment dat ajungi sa fii convins ca nu exista dragoste adevarata, de durata, si te complaci in ceea ce ai obtinut pana atunci sau te indragostesti de singuratate.

Hai sa-ti explic... ca tu esti mai destept ca mine, dar eu fumez mai mult ca tine. Azi am fumat doar tutun. Din nefericire.

Vinovatia... nu exista. E o prostie implantata de educatie. Atat. Oamenii nu sunt niciodata vinovati de nimic, din pucntul lor de vedere, dar educatia ii face sa se simta vinovati, ca au incalcat niste reguli cu care sunt pisati din frageda pruncie pana li se graveaza pe creier, dar se pot totusi sterge cu alcool, sex si droguri. D-aia si infloresc respectivele industrii.

Trebuie sa simti ca te simti bine... faptul ca si altii se simt bine langa tine e o consecinta, nu un scop. Iar daca se simt bine sau nu... de fapt e problema lor, nu-i asa ?

Nu stiu unde ai vazut tu indragosteala de ani de zile. Doctorii o numesc obsesie.

Ai gasit tu dragostea adevarata ? Daca da, atunci sa-mi spui ce fumezi fara mine.

Tu poate vorbesti de dragostea lui dumenezeu, care fiind o stafie n-are treaba cu fizicul si nici cu ce faci cu el.

P r o z a c a scris:

Eu recunosc ca ma las adesea dominata de instincte. Si daca tot recunosc asta, o sa fac ce-mi dicteaza instinctul. :flowers:

Le-am bagat vinu' pe gat la instincte si au lasat creierul sa faca ceva ce saracu' face rar, desi sunt laudat pentru asta de cand am aparut pe lume, si toti fr... oamenii evita sa-mi spuna chestii gen "esti urat ca moartea, o, nu, stai, aia e sexy comparativ cu tine", si anume... sa gandeasca. Partea buna pentru mine, naspa pentru... nu stiu, este cacu ocazia asta am uitat sa iau in considerare ce ar putea simti alti humani. Nu ca m-ar ingrasa sau slabi pe mine in vreun fel ce simt ei. Dar ei ar putea crede asta.

In rest, imi pare bine ca ai revenit pe forum

alone4ever a scris:

Asa se intampla cand traiesti dupa ce vezi in jurul tau, cand ai impresia ca totul se invarte in jurul instinctelor sexuale. Primesti ceea ce iti doresti. Si nu ti-o spun in calitatea vreunui impotent care nu stie sa acorde importanta sexului sau a unui visator la iubiri fantastice care nu traieste pe lumea asta.

vasilica333 a scris:

Asa se intampla cand traiesti dupa ce vezi in jurul tau, cand ai impresia ca totul se invarte in jurul instinctelor sexuale. Primesti ceea ce iti doresti. Si nu ti-o spun in calitatea vreunui impotent care nu stie sa acorde importanta sexului sau a unui visator la iubiri fantastice care nu traieste pe lumea asta.