Te-am intrebat , tu te-ai facut ca ploua
si pan' la piele ploaia m-a udat
la focul indoielii m-am uscat
si te-am iertat cu o-ntrebare noua.
C-un ochi strain, viclean m-ai cercetat
cu celalalt m-ai strecurat prin roua
am dat cu tine viata pe din doua
si de doi lei sperante-am castigat.
Clipa isi schimba-n parul meu culoarea
tu-n propria mea rana te-ai ascuns
sa-ntreb si prin recul sa-mi fiu raspuns
tu , dupa gust, imi esti piperul, sarea...
Si nu stiu rege in ce tari m-ai uns
ca de o era si ceva incoace
sezi binisor-imi spui- si nu-mi da pace
si stai in fata mea de nepatruns.
George L. Nimigeanu-Joc de doi (X)
M-ai invatat arome sa cultiv
in Eldorado straturi suspendate
gustul aparte-al merelor furate
si te-am luat in spatiul locativ.
Dar toate astea in definitiv
tin de misterul raiului, stii bine!
eu nu eram in rai un oarecine
ci un ales si avizat conviv.
Mi-ai dat cu imprumut un curcubeu
si roua diminetii si tin minte
ca era cald si nu aveam vesminte
egali eram pe-atunci si tu si eu.
Azi la-mprumut camata pretinzi
raiul s-a furisat si rade-n tine
esti cheia lui si abuzezi, in fine,
in spatiul meu privat sa te extinzi.
Ai poate-un tel pe-al carui drum latent
aromele-n parelnica lor limba
un rai defunct prin mine, tainic ,plimba
iar eu cultiv arome, evident!
Fara-ndoiala ca am fost absent
cand s-au predat aceste cunostinte
eu adunam pe-atunci seminte,
tu cochetai c-un sarpe insolent.
George L. Nimigeanu- Joc de doi(XV)
