Ryea a scris:Ce sanse a avut aceasta femeie sa faca tot ce spui tu? Dupa mine cam nici una. Atunci poate ca ar trebui sa fim recunoscatori ca avem sanse reale sa rupem lantul si sa invatam sa ii iertam pe cei care ne-au facut rau dar care nu au avut nici o sansa.
Iertarea inseamna a nu-mi mai pasa, a ignora, nu reluarea jocurilor (ceea ce am si facut in prima faza, sper sa nu mai fac).
Sarpele are si venin dulce, se numeste ipocrizie. Acesti roboti dereglati, au doar viclenie in ei, nu ai cum sa-i ierti si sa-i pupi pe bot. Daca iubesti un nebun, el fuge, rade si spune, haha, te-am pacalit! Apoi te loveste din nou pentru ca ai lasat garda. Acesti roboti, cauta sa te imbuneze, in mintea lor incearca tot felul de jocuri cu D-zeu, pentru a-si rascumpara sufletele prin fapte marunte si vorbe mari. Insa ei nu vor porni niciodata de la baza, recunoasterea greselilor capitale care le-au facut, refacerea contractului relatiei.
Exemplu, bunicu e proprietar al casei de la sat (bunica nu, ea nu are nimic in contract), iar mama si tata au ales sa fie robi pe plantatia bunicului "ca sa fie si la noi ca la altii" (deci rezolvarea traumei materiale cu motivatie - invidia). Acum bunicu are cu parintii mei urmatorul contract: "ma intretineti si lucrati ce spun eu, sau pierdeti casa si tot ce ati investit aici". Acest contract se numeste santaj. E un contract unilateral de fapt, care permite abuz din partea bunicului. De aceea parintii mei, acum satisfac toate fanteziile agricole costisitoare ale bunicului, pe banii lor. Ei ar vrea sa evadeze, insa au unele avantaje din aceasta simbioza. Maicamea, daca pierde casa si investitiile materiale, isi redeschide trauma sociala (redevine saraca cum a fost). Taicamiu, satisface capriciile bunicului, pentru ca el i-a lasat de multi ani ferma de stupi din gradina. Si acolo taicamiu munceste de ani de zile, ca sa stranga bani de un apartament la oras, pentru el, desi spera initial ca bunicu sa moara mai devreme si sa ajunga el proprietar prin sotie (maicamea).
Bunicul e un predator, speculeaza orice dependenta emotionala, si cauta sa induca dependenta emotionala pe infinite cai (acum le cunoscr si sunt imun la ele, si el simte asta, si plange uneori).
Deci, sa revin, daca bunicul ar vrea sa fie iertat, si-ar recunoaste greselile (ori el cand l-am intrebat pentru ce se duce la biserica, daca are pacate, a raspuns, "absolut nici unul"), si ar reface contractul relatiei, inclusiv un contract la notar, cu ce responsabilitati le revin parintilor mei contra serviciului de intretinere, contract de unde sa fie excluse fanteziile lui agricole, pentru ca are pensie, are ce sa manance, insa de frica, vrea agricultura pe cateva hectare anual fara nici un profit). Eh, in asemenea conditii, cand stiu ca el real nu iubeste, ci doar manipuleaza si paraziteaza, eu tot ce pot sa fac, e sa nu simt nimic, si sa ma mir de infinitele modalitati prin care incearca sa ma imbuneze. Si care le accept, nu le cred. Nu mai exista credibilitate. Acesti oameni pe langa ca nu stiu sa iubeasca, nici nu stiu sa se faca credibili, nu stiu ce e ala un contract sau un angajament sau respectarea lui.
Ma stiu pe mine ce faceam chiar in ultima relatie de doi ani. Doi ani ultima prietena statea ca pe spini la mine in apartament, si astepta sa vada din partea mea vreo urma de constientizare, de compasiune, de empatie. Nu, nu a venit nimic. De la inceput nu am iubit-o si asa s-a si incheiat. In momentul in care a realizat, cu terapie si ea, ca sta cu un om care nu simte nimic, care e rupt de ea, s-a eliberat, a avut noroc si a obtinut aceste mijloace de deveni total independenta locativ (a primit un credit imobiliar).
Deci, nu faceti greseala sa va pupati pe bot cu cei care v-au schilodit sufletele, o vor face din nou, sunt niste predatori, ei traiesc din specularea vulnerabilitatilor emotionale ale celorlalti, din nevoia de dragoste ale celorlalti. Nu sunt oameni cinstiti si nu vor face niciodata vreun contract cinstit cu cineva.
Eu traiesc cu speranta sa imi refac puterea si sa am vreodata un contract cinstit cu cineva. Cei care m-au crescut, nu au avut contracte normale nici macar cu animalele pe care le-au crescut, si pe alea le-au batut, injurat.
O fiară nu stie decat 3 modalitati de relationare: agresivitate, supunere, manipulare. Asta au invatat, asta ruleaza. Nu ai ce iubi aici. Asa cum pui fierul cu cracane pe gatul unnui sarpe si-i tii capul la distanta, asa si cu acesti oameni.
Dependenta emotionala de cei care au incalcat flagrant contractul unei relatii, fie de casatorie, fie parinte - copil, este fatala.
Unii terapeuti spun ca e nevoie de aceste modalitati de a tine fiara la distanta vreo 6 luni, in conditiile in care fiara face terapie in cele 6 luni. Uneori atitudinea terapeutului fata de un client care vine in terapie este identica, tinere la dinstanta, pentru ca in spatele unei victime puternic agresate, sta ascuns un puternic agresor reprimat. Dupa ce s-au consumat conflictele interioare ale victimei, sau vindecat traumele, se poate micsora distanta.
Dar asa, sa te duci la un terapeut, si sa te trimita ala acasa sa-ti iubesti parintii, sa bei sampania de revel cu ei, aia numai in Romania se poate intampla. Asa ca am stat singur de revelion, nu am baut nimic cu cei din familia mea. Ei stiu deja multe, isi rumega borsul impreuna, daca veneau sa bem ceva, ii trimiteam sa bea cu cei pe care i-au invidiat toata viata.
LongDistanceRunner a scris:De fiecare data cand m-am straduit sa imi iert parintii si rudele (impins de la spate de terapeuti si sentimente de vinovatie) am platit scump fiindca m-am mintit pe mine.Nu am cum sa ii iert ptr ca nu ii iubesc.Nu ii iubesc pentru ca nu m-au iubit.Si degeaba le-ar oferi cineva iubire ptr ca s-ar sterge cu ea pe picioare , nu stiu ce e aia , nu stiu sa o primeasca.
Nu exista iertare unde nu exista iubire , in schimb exista impacare.La un momentdat poate am sa pot sa ma impac cu ideea ca ai mei mi-au facut rau si sa imi vad de viata , insa nu pot sa ii iert ca mi l-au facut , la fel cum nu pot sa ii iubesc doar ptr simplul fapt ca imi sunt parinti.Eventual ma pot minti , ma pot sabota, zicandu-mi ca i-am iertat , insa abuzurile lor si-au lasat urme adanci si daca voi incerca sa le neg voi plati pe alte cai.
Cat despre sanse , solutii care sa ii ajute sa isi faca datoriile mai bine , au avut de unde alege insa nu au facuto.Daca voi face un copil si il voi schilodi sufleteste nu am sa ma pot scuza ca nu am avut sanse , ca nu am avut de ales sau ca nu m-au iubit ai mei.
Corect. P
