Ce este mai aproape de infinit ?

Miss Take a scris:

Desigur.Nici nu putea fi altfel. Definitia de "stupid" o am clar in minte.

Stiam c-ai sa zambesti.Altfel nu erai stupid.

hmmm...si care e totusi definitia ta cu privire la"stupid"?

Schimbarea Perceptiei a scris:

hahahaha suferinta lui Iisus e cea mai mare teapa ca sa manipulezi miliarde de oameni vezi filmul asta odata omule si mai vorbim : partea 1, partea 2, partea 3

Cum poti face din crucificare lui Iisus un simbol...asta e ca si cum in loc de poza clasica a lui Eminescu peste tot am folosi poza acestuia de la morga cu limba scoasa... Nu ar fi fost mai benefic un simbol cand Iisus reinvia ?

Dar daca veti vedea filmul va fi foarte clar cine este in spatele crestinismului si a celorlalte religii : fratia solara a illuminatilor - pentru ei Iisus este prostul, omul de rand care se lasa rastignit pe altarul muncii si sclaviei !

Toleranta este pentru cei slabi ! Bunatatea si proverbialul "obraz" este opiul si justificare neputintei !

am vazut filmuletele si prin exemplul meu nu doreau sa-mi exprim acordul in legatura cu existenta lui Iisus..da, e mai potrivita invierea...(lipsa de atentie, scuze)

voiam doar sa subliniez importanta suferintei

stupid_me a scris:

hmmm...si care e totusi definitia ta cu privire la"stupid"?

hmm..inseamna ca o sa astept mult si bine:)

Cautarea a ceea ce este mai aproape de infinit, devine mai aproape de infinit. Lipsa de logica, trairile intense, indiferent ca e iubire sau disperare. Pe culmile disperarii se face o oarecare sortare a oamenilor suficienti de puternici pt a rezista infinitului, supremului, absolutului. Nu cunosc ce inseamna infinitul, dar ma atrage... Totusi zic ca durerea nu e aproape de infinit, pentru ca e o stare ce te cuprinde, nu pe care o cuprinzi tu. Si cred ca pentru a atinge absolutul e nevoie sa-l cauti, mult si pe calea ta adevarata. Si tu trebuie sa ajungi la infinit, nu invers. Infinitul ar fi o stare de lipsa, dar mai ales completa. O linie dreapta. Dualismul ne face sa ne rotim in cerc. Dar si cercul este complet. Rutina ne salveaza uneori. De aceea nu ma indoiesc ca sunt oameni simpli care cunosc infinitul. Eu invat din fiecare experienta, nu mi-e teama sa ma pun in situatii dureroase, accept lipsurile, dar caut implinirea ( o stare superioara fericirii, pt mine).

Am o intrebare: Adevarul nu manipuleaza?

npaul a scris:

Am o intrebare: Adevarul nu manipuleaza?

Dimpotriva - mediteaza asupra asteia - Lipsa adevarului sau necunoasterea programata a adevarului suprem naste legi de guvernare !

Miss Take a scris:

Tristetea este cu siguranta mai aproape de infinit. Cand ne simtim atat de goi si atat de plini de tot ce doare...atunci descoperim infinitul... Experientele pozitive au un rol superficial in viata. Ceea ce ne marcheaza ne inalta catre sublim.

Dualitatea este necesara,dar nu si relevanta.

Stiu ca suna a cliseu, dar depinde de fiecare caracter. Sunt oameni care se afunda in tristeti inchipuite. Sunt aceia care nu reusesc sa se bucure, cum se spune de zambetul unui copil, sau alte lucruri banale. Dar daca altii stiu sa puna in valoare partea pozitiva din oameni, din ei insisi, fericirea devine unul din poli in viata lor.. Acesti oameni de obicei, isi tin partenerul de mana si pe la 60 de ani si se joaca cu nepotica in nisip, asta dupa o viata plina de realizari.. Hmmm... Nimanui nu-i este usor, dualitatea este necesara la un alt nivel, pe care noi, oamenii obisnuiti il intelegem mai greu. Iubirea trebuie sa treaca prin foc ca sa devina nobila.. Asta e! :D

Ura.

Schimbarea Perceptiei a scris:

Ce este mai aproape de infinit ? Tristetea sau placearea ?

Cum descoperim infinitul prin tristete sau prin placere ? Prin experiente pozitive sau negative ? Este dualitatea necesara ?

ambele tind spre infinit ...tristetea spre minus infinit :D ...placerea spre plus infinit .....necesar este ...echilibrul ....

red2shoes a scris:

ambele tind spre infinit ...tristetea spre minus infinit ...placerea spre plus infinit .....necesar este ...echilibrul ....

crezi??????

eu nu...think about it! hai sa dau un singur exemplu...filozofia indiana...cam toata este pesimista, vede suferinta ca pe o cale de scapare...despre placere?!hmmm...de ce crezi ca ei considera ca zeii nu pot atinge absolutul...pentru ca ei, zeii, "traiesc" intr-o stare beatifica infinita...

si nu numai indienii au la capatai aceasta conceptie...asta e valabila pentru mai toti ascetii...pana si sihastri nostri crestini renunta la diferite placeri fizice ca sa il poata cunoaste pe Dumnezeu...adica sa atinga absolutul...nu?!