Despre Destin

Deroude a scris:

De fapt nu cred ca e vorba de placut sau neplacut. Incerc sa judec la rece, fara a ma implica emotional. Cand zic "refuz" ma gandesc la o ratiune de a refuza, nu la instinctul de a zice "nu".

Cred ca inteleg ce vrei sa spui cu jocurile strategice. Intr-un post anterior am dat exemplul unui joc de sah in care introduci seria completa de mutari inainte sa inceapa jocul. Este similara discutia de acolo cu ceea ce incercai sa-mi exemplifici aici? Daca nu, te rog sa dezvolti putin ideea.

Fiecare joc strategic are un Dumnezeu al lui sau o echipa de creatori ... eu nu stiu cum e construit jocul , sunt doar un jucator , insa imi place noul joc numit "viata" si ce fac inainte de a'l incepe ? imi predestinez "tactica" asfel incat la finalul lui sa fiu castigator .

sigur, ca la orice joc, e greu sa si castigi din prima ... . :)

Ravl a scris:

Fiecare joc strategic are un Dumnezeu al lui sau o echipa de creatori ... eu nu stiu cum e construit jocul , sunt doar un jucator , insa imi place noul joc numit "viata" si ce fac inainte de a'l incepe ? imi predestinez "tactica" asfel incat la finalul lui sa fiu castigator .

sigur, ca la orice joc, e greu sa si castigi din prima ... . :)

Am inteles. In acest caz exemplele noastre nu sunt similare. Singurul punct pe care nu-l inteleg pe deplin este "imi predestinez tactica" - cu alte cuvine, eu imi fac destinul?

Sa-ti descriu doua ipostaze distincte ale Creatorului.

In prima, Creatorul este asezat pe malul unui rau, la apusul soarelui si picteaza lampioane de hartie. Dupa ce termina de pictat un lampion, ii aprinde flacara si ii da drumul pe cursul raului, admirandu-l cum pluteste manat de vant si de valuri. Desi El are control absolut asupra tuturor, prefera sa lase hazardul si libertatea sa guverneze asupra lampioanelor, pentru ca specacolul lor sa fie deplin si nou pentru El de fiecare data.

In cea de-a doua, Creatorul are in fata un sistem complex de cai ferate in miniatura, cu refugii, macazuri, poduri, gari, depouri, trenulete de pasageri si de marfa. El imagineaza diverse scenarii, calculeaza cu minutiozitate si sincronizeaza toate evenimentele ce se intampla, presarand ici-colo si cateva accidente. La sfarsit, El are un orar precis al parcursului fiecarui tren. Cand termina de facut calculele, apasa pe un buton si sistemul de cai ferate prinde viata, iar El priveste multumit de deasupra minunatei inginerii.

Deroude a scris:

Am inteles. In acest caz exemplele noastre nu sunt similare. Singurul punct pe care nu-l inteleg pe deplin este "imi predestinez tactica" - cu alte cuvine, eu imi fac destinul?

cam da ! ... in mod cert omul este o fiinta simbiotica , ma gandeam sa zic parazitata , insa suna mult prea urat . :)

Deroude a scris:

In prima, Creatorul este asezat pe malul unui rau, la apusul soarelui si picteaza lampioane de hartie. Dupa ce termina de pictat un lampion, ii aprinde flacara si ii da drumul pe cursul raului, admirandu-l cum pluteste manat de vant si de valuri. Desi El are control absolut asupra tuturor, prefera sa lase hazardul si libertatea sa guverneze asupra lampioanelor, pentru ca specacolul lor sa fie deplin si nou pentru El de fiecare data.

cam asa ceva , insa ... care'i telul "lampionului" ?!

Ravl a scris:

cam da ! ... in mod cert omul este o fiinta simbiotica , ma gandeam sa zic parazitata , insa suna mult prea urat . :)

cam asa ceva , insa ... care'i telul "lampionului" ?!

Intrebarea esentiala care se pune cand vorbesti de destin este: Telul pentru care lampionul a fost creat de catre Creator este sau nu inclus in actul de creatie (astfel ca in parcursul plutirii lui, lampionul sa-l atinga in mod necesar)? Altfel spus, lampionul isi contine scopul pentru care a fost creat sau nu?

Noi, oamenii, incercam sa respectam un principiu esential de morala, Imperativul Absolut (©Immanuel Kant) - pentru a-l rezuma la argumentul de fata: "Fiintele rationale vor fi considerate scopuri in sine, niciodata mijloace pentru atingerea unor scopuri". Daca si Creatorul este o entitate morala similara noua, atunci scopul pentru care creeaza lampioanele este chiar simpla lor existenta. Ele sunt scopurile Lui si nimic altceva.

Deroude a scris:

Daca si Creatorul este o entitate morala similara noua, atunci scopul pentru care creeaza lampioanele este chiar simpla lor existenta. Ele sunt scopurile Lui si nimic altceva.

In mod cert , intre El si Eu nu pot pune inca semnul egal , dar poate ca asta'i si scopul ... .

si eu cred ca jocurile sunt facute si ca ceea ce trebuie sa se int

ma-o a scris:

si eu cred ca jocurile sunt facute si ca ceea ce trebuie sa se int

Ravl a scris:

In mod cert , intre El si Eu nu pot pune inca semnul egal , dar poate ca asta'i si scopul ... .

Pai puteai sa scrii si tu "Eu" cu litera mica.

Nici nu-mi pun problema de semnul egal. Nici macar de comparabilitate sau ordin de marime.

Dar in orice joc exista reguli. Daca El este dincolo de aceste reguli, este in afara jocului. Ce fac eu este sa presupun ca Imperativul Absolut este printre regulile care se aplica si Creatorului. Evident ca nu este obligatoriu sa fie asa.

eu cred ca inainte de nastere ne alegem anumite evenimente sa ni se intample . si bang sa stins lumina . in viata functie de cum raspunzi acestor evenimente te apropii sau te departezi de dumnezeu.

vali_ a scris:

eu cred ca inainte de nastere ne alegem anumite evenimente sa ni se intample . si bang sa stins lumina . in viata functie de cum raspunzi acestor evenimente te apropii sau te departezi de dumnezeu.

Destinul ni-l traseaza Dumnezeu. Noi jonglam cu "caile de acces".

Intr-adevar,in functie de alegeri,te apropii sau te departezi de Dumnezeu. El stie asta dinainte,tu nu vei sti.