Despre Destin

Miss Take a scris:

Noi nu alegem nimic,vali,inainte de nastere,ca nu avem cum,e o absurditate. Incepem sa facem alegeri de cum cunoastem lumina zilei.

Destinul ni-l traseaza Dumnezeu. Noi jonglam cu "caile de acces".

Intr-adevar,in functie de alegeri,te apropii sau te departezi de Dumnezeu. El stie asta dinainte,tu nu vei sti.

Sa o luam altfel - se zice ca inainte sa mori, toata viata ti se perinda prin fata ochilor, intr-o strafulgerare. Si daca e invers? Daca de fapt toata viata se petrece intr-o strafulgerare, toate deciziile, intamplarile importante se petrec in decursul unei clipe, iar acum noi petrecem pe indelete filmul dinainte de a parasi aceasta lume?

Deroude a scris:

Sa o luam altfel - se zice ca inainte sa mori, toata viata ti se perinda prin fata ochilor, intr-o strafulgerare. Si daca e invers? Daca de fapt toata viata se petrece intr-o strafulgerare, toate deciziile, intamplarile importante se petrec in decursul unei clipe, iar acum noi petrecem pe indelete filmul dinainte de a parasi aceasta lume?

asa si?

chiar daca e asa, conteaza cum percepi ACUM clipa...daca tie iti pare o mult, putin sau o eternitate...

ce ai vrut sa spui cu asta, deroude?

minaluidracula a scris:

asa si?

chiar daca e asa, conteaza cum percepi ACUM clipa...daca tie iti pare o mult, putin sau o eternitate...

ce ai vrut sa spui cu asta, deroude?

Unele alegeri ni se par naturale, reflexe, nu ne gandim la ele. Unii interpreteaza asta ca fiind destinul. Dincolo de reactiile chimice care se petrec in neuronii nostri, aceste alegeri sunt deja cunoscute de multi dintre noi. Stim ca trebuie sa alegem asa si se intampla des ca alegerile mai multora sa coincida fara o intelegere prealabila. Jung denumea acest fenomen subconstient colectiv. Toti avem o memorie care nu ne apartine, apartine colectivitatii umane, o memorie de arhetipuri. De fapt, tot Jung a descris acest fenomen al vietii care iti trece prin fata ochilor, iar ipoteza pe care am facut-o porneste de la o idee pe care o avea un nebun de la ospiciul unde studia si practica meseria Carl Gustav Jung.

Eu am vrut sa spun ca ceea ce afirma vali mai devreme, ca o parte sau toate alegerile din viata le-am facut deja, nu este o idee cu totul absurda. Unele alegeri chiar le-am facut deja Acestea sunt cuprinse in pachetul nostru de arhetipuri. E o parte mica insa comparativ cu totalul de alegeri din viata.

stii ce inteleg eu prin asta :"ce ti-e scris,in frunte ti-e pus"?

e o predestinare in sensul ca fruntea simbolizeaza caracterul tau si stim ca acesta influenteaza actiunile cuiva. dupa felul caracterului asa va fi si desfasurarea vietii si moartea. un caracter zbuciumat va da o viata zbuciumata si o moarte la fel. unul flegmatic va da o viata linistita si o moarte linistita.

daca e sa existe o predestinare, ea este pusa in memoria, in datul genetic al fiecaruia si daca e sa fie ceva scris, acolo e scris, in informatia genetica. toate acestea ne determina actiunile si reactiunile. liber albitru inseamna ca noi putem lupta cu aceste tendinte de caracter sa le invingem si sa devenim ceea ce ne dorim, sa urmam calea pe care o consideram optima.

mica_curioasa a scris:

un caracter zbuciumat va da o viata zbuciumata si o moarte la fel.

Viata (as in lifestyle) in principiu de acord, desi sustin mai mult ideea ca mediul de cele mai multe ori ne educa, ne cizeleaza, impingandu-ne de multe ori pana la simularea unui alt fel de caracter. Un japonez coleric de exemplu s-ar putea sa fie mult mai calm si mai imperturbabil decat un italian flegmatic.

In schimb moartea este un fenomen cu totul si cu totul arbitrar. Factorii care o provoaca sunt in proportie foarte mare exteriori noua - e foarte posibil bunaoara sa fii un ins flegmatic si excesiv de calm si sa mori de la 25 de lovituri de cutit, 10 gloante in cap si un topor infipt in gat - pentru ca cei doi talhari care te pandeau aveau un temperament coleric.

(si daca esti negru in Alabama o sa zica toti ca n-au mai vazut sinucidere asa groaznica ).

Deroude a scris:

Viata (as in lifestyle) in principiu de acord, desi sustin mai mult ideea ca mediul de cele mai multe ori ne educa, ne cizeleaza, impingandu-ne de multe ori pana la simularea unui alt fel de caracter. Un japonez coleric de exemplu s-ar putea sa fie mult mai calm si mai imperturbabil decat un italian flegmatic.

In schimb moartea este un fenomen cu totul si cu totul arbitrar. Factorii care o provoaca sunt in proportie foarte mare exteriori noua - e foarte posibil bunaoara sa fii un ins flegmatic si excesiv de calm si sa mori de la 25 de lovituri de cutit, 10 gloante in cap si un topor infipt in gat - pentru ca cei doi talhari care te pandeau aveau un temperament coleric.

(si daca esti negru in Alabama o sa zica toti ca n-au mai vazut sinucidere asa groaznica ).

trebuia sa dai tu un raspuns

ca sa completez raspunsul meu si sa-l uniformizez voi spune ca... TOTUL E RELATIV!

so... de acord si cu tine!

Deroude a scris:

Sa o luam altfel - se zice ca inainte sa mori, toata viata ti se perinda prin fata ochilor, intr-o strafulgerare. Si daca e invers? Daca de fapt toata viata se petrece intr-o strafulgerare, toate deciziile, intamplarile importante se petrec in decursul unei clipe, iar acum noi petrecem pe indelete filmul dinainte de a parasi aceasta lume?

Inclin s-o cred mai mult pe prima. A doua e doar un joc pe care nu sunt capabila sa-l accept acum. Viata e un joc meschin.

Daca viata e un joc poate ca ne luam noi prea in serios uneori si de aici atatea idei si supozitii.Lasa viata sa curga si bucura-te de ea.Daca poti.Sau tareste-te.Daca vrei!