mița a scris:
Bla, bla bla.
Stai in casa ei, construita pe terenul ei, din banii ei. Din moment ce ai acceptat asta, trebuie sa iti asumi si comportamentul dumneaei.
Daca nu, cauta unul care, pana la 34 de ani, are macar o casa a lui, si care sa nu mai depinda de mamica, de casa ei, construita pe terenul ei.
Cat despre "demersurile pentru ca la finalizarea constructiei, sa devina proprietar prin cumparare pe partea care ni se cuvine" , ori esti foarte prost informata, ori ne aburesti.
Apropo, tu nu ai mama? Daca ai, de ce te lasa sa traiesti in acest 'calvar' si nu va pune dansa la dipozitie o locatie in care sa stati linititi?
1.stai in casa ei...cred ca s-a lamurit ca acea casa inca nu are niciun proprietar..e la nivel de proiect nefinalizat
2.din banii ei...de asemenea aspect lamurit, ca fiecare a investit
prin urmare nu am de ce sa imi asum comportamentul ei, mai ales ca simtul proprietatii nu scuza incalcarea regulilor intimitatii unui cuplu
vrei sa-mi sugerezi ca si daca ar exista o astfel de situatie, de ai sta in casa soacrei tale, construita pe banii ei, pe terenul ei, ai accepta sa iti caute prin lucruri?
asadar..sfatul tau este, ca daca nu pot sa imi asum comportamentul dumneaiei, sa caut pe altul, care macar pana la 34 ani are casa si nu depinde de mama lui, de casa ei, construita pe terenul ei, cu banii ei!aham..nu sunt de acord cu incurajarea relatiilor din interes si cred ca am expus destul de clar situatia..ea este proprietar doar asupra terenului, ceea ce nu ii da dreptul de proprietate deplina asupra constructiei.Dreptul de proprietate se dobandeste si prin vanzare-cumparare si e normal ca proprietatea sa fie nici mai mult nici mai putin, cea in care am investit amandoi!
apropo..faptul ca sugerezi ca o mama ar avea capacitatea de a lasa sau nu copilul ei, major,cu discernamant, sa faca sau sa traiasca ceva, calvar sau nu, ma face sa inteleg de ce sustii acele idei..si tu esti tot genu' mama care trebuie sa se bage in viata copilului sau si sa decida pentru el...ca doar tu stii cel mai bine ce e mai bun pentru odrasla, ca avand ataaaaaaaata experienta,stii ca cel mai bine e sa se casatoreasca din interes..sa aiba casa, sa nu depinda..poate si ceva conturi in banca..si copilul/copila ta..sa se "huzureasca" si sa iti gadile tie inima de cocoana parvenita! ..dar sa stii coconeasa ca nici in acele situatii odrasla ta nu ar avea niciun drept asupra a nimic, pentru ca bunurile provenite din afara casatoriei sunt bunuri proprii, afara de cazul in care l-ai instruit atat de bine, incat il/o prosteste sa aleaga o comunitate conventional,prin urmare si cateva bunuri comune
...si asa tu esti soacra fericita..."uite draga, X al/a meu/a ce bine o duce", iar daca soarta face ca al tau copil/copila sa nu te lase sa il controlezi, sa intemeieze o familie altfel decat crezi tu ca e mai bine pentru el, ajungi in ipostaza de soacra acra...care prefera sa isi vanda avutiile, sa poata investi intr-o casa, numai pentru a sta aproape de "odor" si a-l mai controla putin...
si inca ceva, mama mea a inteles care ii este locul, acela de mama, ajutor neconditionat, sprijin moral, material daca e cazul si paradoxal, ea poate sa ne respecte intimitatea si sa se abtina a controla lucrurile!
Oameni buni, psihozele se trateaza!Nu mai incercati sa gasiti scuze unui comportament deviant, doar pentru ca va regasiti in model!In astfel de cazuri inteleg ca e greu sa fii impartial, dar fie te abtii sa comentezi, pentru ca risti sa iti dai arama pe fata,fie incerci sa empatizezi, pentru a putea da niste sfaturi elocvente.
Si bineinteles ca vor urma n commenturi pe baza acestori randuri in care veti incerca sa va justificati intentiile bune, ca doar de..traiesc cu "voi" in aceeasi curte, iar manifestarile deja imi sunt cunoscute!
Am intrat pe acest forum pentru a cauta o parere impartiala, altfel mergeam la prieteni, la parinti, rude..etc..daca nu sunteti capabili, incercati macar sa va abtineti!