curioaso, esti casatorita?
Casatorit, dar iubesc pe altcineva !
Început de George2904, Dum 22 apr 2007 · 144 răspunsuri · 58.768 vizualizări · închis
mica_curioasa a scris:
mai fata, tinand cont de treaba cu "l-am iubit de ma durea maseaua o data cu el, am suferit ca un caine 3 zile, si mi-a trecut"..eu zic ca tu ai gresit in primul rand tema discutiei, nu numai topicul :P
parerea mea!
Editat Dum 22 apr 2007 15:29
nu mai scoate expresiile care iti convin din context...parerea mea :P
mica_curioasa a scris:nu mai scoate expresiile care iti convin din context...parerea mea :P
bai, eu nu am scos nimic din context. dar inlatuirea aia de evenimente , trairi si suferinte m-a lasat cam ... :cry:
LA SUBIECT ACUM !
Hei, hei!
E dureroasa povestea si trista, dar nu tragica.
Nu esti singura persoana si nici ultima in aceasta situatie.
Parerile difera de la om la om... totul depinde numai de tine.
Un lucru e cert - nimeni nu ar trebui sa traiasca in minciuna!
Avem doar o singura viata!
Iti doresc ca Doamne-Doamne sa te lumineze sa stii
pe ce drum sa mergi, ca ulterior sa nu ai regrete!
:P
delia delia a scris:Hei, hei!E dureroasa povestea si trista, dar nu tragica.
Nu esti singura persoana si nici ultima in aceasta situatie.
Parerile difera de la om la om... totul depinde numai de tine.
Un lucru e cert - nimeni nu ar trebui sa traiasca in minciuna!
Avem doar o singura viata!
Iti doresc ca Doamne-Doamne sa te lumineze sa stii
pe ce drum sa mergi, ca ulterior sa nu ai regrete!
:P
Iti multumesc pentru urari !
Este exact ceea ce fac si eu !
Varuna a scris:Iti raspund pentru ca, mi se pare mie cel putin, scrii un pic altfel decat autorii de drame amoroase de pe aici de le citesc la cafea dimineata, sa ma mai rad... Iti spun doar: hai sa zicem ca ai facut topicul asta ca sa te descarci, nu ca intr-adevar sa cauti solutia. Ca nu are cine sa ti-o gaseasca aici. E o chestie foarte personala. Sunt convinsa ca te-ai straduit sa ne dai datele cele mai importante, ca sa ne facem o idee despre ce si cum. Dar detaliile sunt cele care particularizeaza cazul tau si il face diferit de alte mii care suna cam la fel cu ce ai spus tu mai sus. Asa ca, citind datele astea, or sa vina vreo doi (sau doua, mai degraba) si-or sa-ti zica "du-te dupa iubire, ca se gaseste rar", alte trei "stai acasa, o sa treaca, ti se pare, nu fii prost", vreo zece daca nu mai multi/e care-or sa strige "du-te, daca vrei, dar copilul va suferi si poate nu te va ierta niciodata", etc... variantele ti le poti inchipui si singur. Nu aici e raspunsul, nici macar indicii nu cauta despre ce sa faci. Daca te face sa te simti mai bine sa fii ascultat, sa vezi ca cineva se "preocupa" de problemele tale, e de inteles. Si ora la care scrii zic eu ca spune ceva despre cum te simti acum... Dar sper ca maine ai sa intelegi ca a fost un gest usor exagerat si ca ai sa te gandesti singur la ceea ce trebuie sa faci. Pentru ca esti singur in problema asta.
Multumesc, Varuna !
Raspunsul tau e cel mai pertinent si cel mai dureros in acelasi timp.
Pentru ca nu e altceva decat adevarul: eu si numai eu va trebui sa gasesc raspunsul. Dar ma ajuta foarte mult sa impartasesc cu voi situatia mea.
Speram, totusi, sa comenteze si cineva care a trecut prin ceva similar.
Chiar nu e nimeni ?
Nu pot sa cred !
mica_curioasa a scris:am si eu o intrebare. daca erai deja casatorit cum de ti-ai permis sa te indragostesti? eu cred ca ai cautat-o cu lumanarea....sa fi fost dragoste la prima vedere? :cry:si inca o intrebare...de fapt sunt mai multe...descrie-ne si noua cum s-a intamplat cu iubirea asta...ce inseamna pt. tine "dragoste profunda", pe ce se bazeaza ea...si atunci poate iti vom spune, vreunul din noi, daca va dura, ca noi avem obiectivitatea pe care tu nu o ai... pacat insa ca ca ai intrat in rahatul asta de situatie...
telepatie? am iubit si eu atat de mult incat ma durea maseaua care-l durea si pe el... parea ceva ireal, eram fericita...dar s-a rupt, d-zeu stie de ce, probabil epuizasem cu telepatia....am suferit 3 zile ca un caine, in fiecare clipa, cu fiecare celula, ca o moarta in orice alta privinta...apoi s-a asternut uitarea...acum nu mai inseamna nimic ceea ce a fost...
Multumesc, micutzo!
A te indragostesti nu e un lucru pe care ti-l permiti sau nu, se intampla PUR si SIMPLU. Ar tb sa stii asta daca ai fi indragostita.
George2904 a scris:Iti multumesc pentru urari !Este exact ceea ce fac si eu !
Multumesc, Varuna !
Raspunsul tau e cel mai pertinent si cel mai dureros in acelasi timp.
Pentru ca nu e altceva decat adevarul: eu si numai eu va trebui sa gasesc raspunsul. Dar ma ajuta foarte mult sa impartasesc cu voi situatia mea.
Speram, totusi, sa comenteze si cineva care a trecut prin ceva similar.
Chiar nu e nimeni ?
Nu pot sa cred !
Intr-adevar, e foarte bun raspunsul Varunei. Au mai fost si alte raspunsuri bune. Si totusi, se pare ca nu le intelegi substanta. Cu ce te ajuta daca posteaza aici altii care au trecut prin povesti asemanatoare? Recunosti singur ca este o problema personala, ca doar tu poti gasi raspunsul (cu alte cuvinte, ca nu ai de ce sa te compari cu altcineva, sau de ce sa compari situatia ta cu a altora).
Singura posibilitate ramasa este ca tu iti doresti de fapt o incurajare pentru o alegere sau alta. Probabil, pentru alegerea de a divorta si a trai cu "prietena" ta. Iar aceasta dorinta de palma incurajatoare pe spate care sa insemne un "Eh, fa asa! E bine, iti spun eu, nu-ti bate capul!" denota aceeasi imaturitate crasa care te-a facut sa te insori si, mai grav, sa faci un copil, "din cauza unei slabiciuni". E momentul sa fii barbat in adevaratul sens al cuvantului, daca poti sau ai putut vreodata, si sa vorbesti deschis cu sotia ta, explicandu-i clar situatia. Dupa care esti liber sa iei o decizie. Daca e ceva ce-i datorezi, e in primul rand demnitate. Si indiferent de ce te-ai casatorit, ii datorezi asta infinit mai mult decat iti datoreaza cineva de aici raspunsuri "pertinente", sau palme barbatesti pe spate.
De ce trebuie sa stie sotia? Ceea ce nu stii, nu te afecteaza... De ce trebuie s-o incarce cu o astfel de povara? In cel mai rau caz, sa astepte, sa inteleaga ce vrea, si abia apoi sa-i zica, daca decide ca trebuie s-o paraseasca.. Dar daca ramane cu ea, ce rost are sa creeze o astfel de prapastie?
Eu sa fiu in locul sotiei lui... n-as primi prea bine o astfel de veste... Si cu siguranta, chiar daca el ar decide sa ramana cu mine, as avea tot timpul in inima un ghimpe... nu ma iubeste, nu m-a iubit niciodata.. Pentru ce?!
Amarena a scris:De ce trebuie sa stie sotia? Ceea ce nu stii, nu te afecteaza... De ce trebuie s-o incarce cu o astfel de povara? In cel mai rau caz, sa astepte, sa inteleaga ce vrea, si abia apoi sa-i zica, daca decide ca trebuie s-o paraseasca.. Dar daca ramane cu ea, ce rost are sa creeze o astfel de prapastie?Eu sa fiu in locul sotiei lui... n-as primi prea bine o astfel de veste... Si cu siguranta, chiar daca el ar decide sa ramana cu mine, as avea tot timpul in inima un ghimpe... nu ma iubeste, nu m-a iubit niciodata.. Pentru ce?!
De ce trebuie sa stie sotia? Sa vedem... pentru ca ii este... sotie? :P
La modul serios, sotia trebuie sa stie pentru ca unii oameni isi asuma un angajament de sinceritate atunci cand se casatoresc. Unii oameni considera ca orice se intampla intr-o casatorie, au o prima datorie de a clarifica lucrurile cu jumatatea lor. Unii oameni isi asuma indoielile si le discuta cu partenerii lor, fara sa ii lucreze pe ascuns cu o situatie care nu tine de ei doi. E o chestiune de principiu. Tu nu dezbati un principiu, ci presupui pur si simplu niste situatii, automat subiective. Poti tu sa stii ce simte ea cu adevarat acum? Ce s-ar intampla in urma unei discutii? Ce adevaruri ar descoperi ei doi? Tocmai din cauza acestui imens subiectivism, unii oameni actioneaza in virtutea caracterului, si a datoriei asumate. Dar daca nu faci parte din acesti oameni, nu ai cum sa intelegi asta.