K0ntr0VerSy a scris:Daca apostolilor le-a fost greu sa creada, vazandu-l, cum are impertinenta sa imi ceara sa cred fara sa vad, atat timp cat omul a fost creat astfel (circumspect)?
Nu sunt de acord. Apostolii FAC PARTE din aceasta poveste extraordinara in care credem toti (as prefera sa nu se lege nimeni de cuvantul "poveste"). Nu poti sa compari contextele subiective in care au crezut in Isus apostolii sau oricine a fost contemporan cu El, cu contextul in care credem noi, cei care avem in fata TOATE episoadele individuale la care a participat Mantuitorul.
In plus de asta, a crede e un fapt individual si in mare masura personal. "Impertinenta"? E un termen fortat, total neadecvat si oarecum jignitor pentru cei care isi permit sa creada de fata cu tine. Ne cerem scuze pe aceasta cale.
@Ella: nu as vrea sa fortez conversatia spre punctul meu de vedere, dar nu crezi ca suntem de fapt de acord? Credem in Dumnezeu la un nivel abstract, adica avem in minte sau in suflet credinta. Intrebarea pe care o puneam eu era ce se intampla daca un ins vine la tine, da mana cu tine si zice ca e Isus. Sau, sa zicem, iti vorbeste (empatic, explicit, etc.).