România
Roportal.ro

Datini, traditii, obiceiuri

Început de QvoVadis, Mie 7 mar 2007 · 154 răspunsuri · 33.240 vizualizări

The Unknown45.704 mesaje#61

ÎNALTAREA DOMNULUI 2016: Ce trebuie să facă toţi creştinii pentru spor şi noroc. SUPERSTITII de Inaltarea Domnului 2016

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI 2016, sărbătorită joi, la 40 de zile după Paşti, este şi ziua Eroilor în Biserica Ortodoxă Română şi un prilej de pomenire a morţilor, de această sărbătoare fiind legate şi mai multe superstiţii şi obiceiuri populare.

Astăzi, creştinii ortodocşi se salută cu “Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!”. 

Înălţarea: Tradiţii pentru spor şi sănătate

 În ziua de Ispas să fie bine dispuşi,să evite supărările şi să nu-şi facă necazuri unul altuia. Împlinind această datină, veselia va rămâne în familia respectivă, iar necazurile şi ghinioanele vor dispărea din viaţa gospodarilor.

Referitor la Ispas, există  şi credinţa populară potrivit căreia cel care moare în acestă zi ajunge în Rai.  

Ispasul, zi de reconciliere 

Sărbătoarea este o zi de împăcare, de reconciliere cu rudele şi prietenii din comunitatea în care au domnit resentimentele. 

Înălţarea: Pentru sporul casei

Se adună flori de alun

În unele localităţi din Transilvania şi din Argeş, fetele şi flăcăii  merg noaptea, în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului în alunişuri  să culeagă  flori de alun, care înfloresc şi se scutură în zorii aceleiaşi zile. Se spune că aceste flori au puteri magice şi trebuie  păstrate alături de busuiocul sfinţit la Bobotează; acest ritual aduce sporul, menţine armonia şi dragostea în familiile care împlinesc ritualul.  

Înălţarea: Se împart căniţe cu păsat

De asemenea, tot pentru sporul casei, este bine ca fiecare gospodină să împartă în această zi căniţe cu lapte dulce în care se fierbe păsat.   

Înălţarea: Nu se mai fac semănături după Ispas

Semănăturile trebuie să se facă până în ziua de Ispas; când se continuă şi după această dată, ele nu vor da roade.  

Înălţarea: Se înroşesc ouă, se prepară bucate pascale

Praznicul Înălţării Domnului este ultima zi din an când creştinii ortodocşi înroşesc ouă, prepară bucate tradiţionale asemănătoare cu cele de la Paşti pe care le sfinţesc la biserică .

În popor, sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Ispas, cuvânt de provenienţă latină (Spasiteli), care se traduce  (Mântuitorul). 

Oamenii se salută cu formulele "Hristos s-a înalţat!" şi "Adevărat s-a înălţat".".

Înălţarea: Nu se înstrăinează nici un obiect din casă

Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei, pentru ca paguba să ocolească o gospodărie, în această zi nu se înstrăinează nici un obiect din casă, nu se împrumută bani, sare şi chibrituri.

Nu se dau chibrituri (care sunt surse de foc), pentru că, tot anul, gospodarul care încalcă tradiţia va fi hulit şi membrii familiei vor avea inima rea ca focul; de asemenea, nu se dă din casă sare, pentru că vacile din gospodăria respectivă nu vor avea lapte gras. 

Ierburile au puteri vindecătoare

Tot în acestă zi se culeg  florile, frunzele şi ramurile unor plante apotropice ( protectoare), cum ar fi :paltinul, nucul alunul şi leuşteanul. Dacă sunt culese în ziua praznicului, se crede că aceste ierburi au puteri vindecătoare.  

Înălţarea:Datina leuşteanului păstrează sporul banilor

Mai ales în mediul rural, se mai practică ritualul leuşteanului. Această datină îi apără pe gospodari şi animalele lor de tracţiune de efectele vrăjilor şi de spiritele rele. Gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean  (asemănătoare sorcovei) pe fiecare membru al familiei şi fiecare animal în parte, urându-le să fie apărate de orice rău. Se spune că de-a lungul timpului, ritualul a avut efecte spectaculoase. În gospodăria respectivă a fost alungată boala, paguba şi s-a păstrat sporul laptelui şi al banilor.

Înălţarea: În memoria rudelor decedate

În această zi, femeile care au în familie rude decedate împart săracilor pâine caldă, ceapă verde, brânză şi rachiu pentru sufletele morţilor. Tradiţia spune că, în această zi, cerurile sunt deschise, iar sufletele morţilor, venite la casele unde au trăit o viaţă întreagă în ziua de Paşti, se înalţă din nou la cer, iar alimentele date de pomană sunt merinde pentru această călătorie.

Acum, mormintele rudelor, dar şi cele părăsite din cimitirele oricărei comunităţi se împodobesc cu frunze de paltin, pentru  cei răposaţi să se odihnească în pace, iar strigoii să fugă din acele cimitire.

De la Paşte şi până la Înălţarea Domnului, cerurile sunt deschise, iar cei care trec la viaţa veşnică ajung direct în rai, fără să mai treacă prin temuta judecată de apoi.      

Înălţarea Domnului-Ziua Eroilor

Înălţarea: Pomenirea eroilor neamului

La slujbele de pomenire a eroilor neamului sunt pomeniţi ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea poporului român.

Înălţarea 2016: Paştele Cailor

Deseori, în viaţa de zi cu zi întâlnim sintagma "la Paştele Cailor", care are un sens peiorativ, semnificând o dată care, de fapt, nu există  în calendar. A împlini un lucru până la Paştele Cailor înseamnă  niciodată. În realitate, Paştele Cailor se sărbătoreşte în ziua de Înălţare a Domnului. 

The Unknown45.704 mesaje#62

Sărbătoare Mare mâine. Sf. Petru şi Pavel. Ce nu ai voie să faci în această zi ...

– Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.

– În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Petru şi Pavel 2016 – Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

– Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

– Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

– Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

– Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

– Se spune ca cine se scoala de dimineata, in fiecare zi de post, ca sa vada rasaritul Constelatiei Closca, va avea tot anul parte de bine si i se vor implini toate dorintele.

– Tot traditia spune ca, pe durata postului, femeile nu au voie sa lucreze in casa pentru ca e vremea cand trec ielele si stramba trupul femeii pe care o gaseste lucrand.

– Tot acum, in zilele de post ale Sampetrului, exista obiceiul ca, la tara, mamele sa lege la gatul fetelor usturoi sau pelin ori sa le puna aceste plante pe talpi, ca atunci cand trec frumoasele, adica ielele, sa nu zapaceasca mintile copilelor.

*******************

Imi plac traditiile religioase cand n-ai voie sa faci NIMIC prin casa!!!  dar n-am stiut dinainte sa nu ma omor cu munca azi ...  :sweating: 

The Unknown45.704 mesaje#63

Midsummer Day sau Dragaica,  obiceiuri şi tradiţii de Sânziene, observat in fiecare an in multe tari europeene Sambata 24 Junie in acest an.   Este prilej de un party in aer liber cu dans si de impletit coroane de flori din salbatice ...  e activitate mai mult pentru fete dar isi gasesc si baietii ceva de facut ca azi se poate imbogati orice traditie cu elemente noi.   

jocul_sanzienele_in_maramures_01125700.j

The Unknown45.704 mesaje#64

Care este singurul moment în care ai voie să-ţi scoţi verigheta de pe deget?

Potrivit tradiţiei, inelul de cununie se poartă pe degetul inelar, cel de-al patrulea deget al mâinii stângi, o superstiţie provenind din antichitate, când se spunea că de la acest deget porneşte o venă a dragostei,"venă amoris", ce ducea direct către inima.

Exista credinţa că aduce ghinion să îţi scoţi verigheta odată ce ţi-a fost pusă pe deget în biserică. În unele regiuni, se putea scoate verigheta de pe deget după naşterea primului copil, dar în nici un caz înainte de acest eveniment.

Prezentă mai ales în ceremoniile de nuntă occidentale, verigheta avea o atât de mare importanţă încât pierderea sau ruperea ei reprezenta un semn rău, prevestind eşecul căsătoriei, moartea soţului sau pierderea afecţiunii acestuia.

The Unknown45.704 mesaje#65

Traditia cea mai americana de Craciun este Shoppingul   :haha:   nu se termina nici in ziua de Craciun ... se chinuie lumea si cu impachetarea cadourilorlor si uita sa manance.

Dimineata e marele eveniment de despachetat cadouri (dupa ce au transpirat cateva zile la ambalat)  sfoara si hartie, cartoane si cutii sa se ajunga la cadoul primit.

Casa e plin cu de toate alea si pe la pranz cumva de aduce in casa un mare container pentru gunoi si in fata casei se aseaza deja ca a 2-a zi se aduna gunoiul.   In spate decor de Craciun, in fata e gunoiul in care cauta cine vrea COMORI ... inele de aur, ceasuri, portmonee, bani ca se mai uita pe ici colo si se matura totul in gunoi.  Urmeaza intr-o legatura care a fost fata de masa, ramasitele de la dinerul oficial cu tacam nou cu tot, curcanul nemancat si restul de bunatati ca a doua zi de Craciun nu se cunoaste pe aici.

Foarte multe familii arunca si bradul a doua zi ca deja o luna a stat sa colecteze praf ... e uscat si in apa bradul natural.  Cadoul cel mai traditional este arma.  Mancarea preferata este Prime Rib Roast.  Cadoul oferit pentru cineva inafara familiei este planta Poinsettia.  Dupa ce s-a aspirat locul, deja s-a si uitat de Craciun ... ho-ho-ho  :santa2:

The Unknown45.704 mesaje#66

Datini de Craciun pentru animale ...

n-am stiut ca exista si asa ceva dar nu cred ca este serioasa traditia cu aluatul dospit si nemancatu' cum ar fi azi.  Nu pot sa cred ca asa ceva se scrie in 2017!!!   

"Nu e voie ca animalele din gospodărie, fie că sunt animale, fie păsări, să nu fie hrănite pe săturate și să li se dea o bucată de aluat dospit, altfel se pot îmbolnăvi grav anul care vine."

"Nu în ultimul rând se crede că pentru a avea parte de realizări în viață, nimeni nu are voie să mănânce nimic în ziua de Ajun" ... 

evz

The Unknown45.704 mesaje#67

De ce nu au maghiarii din Ardeal Moş Crăciun?                                             

În aşteptarea serii magice, copiii au avut grijă să-i scrie din timp scrisori lui Moş Crăciun ...

Există însă, la noi în ţară, şi copii care în noaptea sfântă nu îl aşteaptă pe Moş Crăciun. Una dintre tradiţiile maghiarilor din Ardeal este venirea Îngeraşului, cel care, în noaptea de Crăciun, aşază cadourile în jurul brazilor împodobiţi. Legenda potrivit căreia Îngeraşul aduce şi împodobeşte brazii există şi la alte popoare, dar doar în Ardeal, la maghiari, cei mici îi scriu scrisori Îngeraşului.

În Ajun, seara, cei mici găsesc în casă bradul împodobit şi darurile mult dorite, iar pentru toate acestea există un singur „vinovat“: Îngeraşul.

Se spune că acesta intră în case prin cea mai luminoasă fereastră, lasă bradul împodobit şi darurile şi, înainte de a-şi lua zborul către o nouă destinaţie, sună dintr-un clopoţel magic, pentru a da semnalul celor din casă că poate să înceapă sărbătoarea.

Toţi se adună, apoi, în jurul bradului pentru a se bucura de Naşterea Domnului, pentru a desface cadourile şi pentru a cânta colinde.  

Un obicei născut în comunism   Pe vremuri, în Ardeal, copiii maghiari mergeau din casă în casă pentru a vesti Naşterea Domnului. Cum cea mai cunoscută colindă era „Mennybol az angyal“ („Îngerul a coborât din ceruri“), colindatul în Ajunul Crăciunului s-a numit „angyaljaras“ (mersul cu Îngeraşul). Cei mici cântau colinda, sunau dintr-un clopoţel, după care primeau de la gazde mere şi nuci, uneori şi câţiva bănuţi.   

Obiceiul aşteptării Îngeraşului cu daruri datează, în Ardeal, din jurul anului 1960.

În comunism, Moş Crăciun fusese înlocuit cu Moş Gerilă, dar pentru maghiarii din Ardeal cel care aducea vestea Naşterii Domnului, bradul şi darurile a fost Îngeraşul, „tolerat“ de autorităţi.    Acest obicei ţine de cultura şi de tradiţiile maghiarilor, spune etnograful Barabás László pentru liget.ro. Pe vremuri, cadourile se făceau pe 6 decembrie, de Moş Nicolae. Însuşi părintele Bisericii Evanghelice-Luterane, Martin Luther, a fost iniţiatorul ideii ca seara în care se fac cadouri să fie mutată pe 24 decembrie, pentru ca cei mici să afle mai multe despre Naşterea Mântuitorului. Obiceiul s-a transmis şi la protestanţii germani şi a ajuns şi la maghiari.

24 decembrie 2017   de Dan Anghel

adev.ro = fals.ro

******************************************

Cei care scriu in ziare sint chiar prosti sau doar se prefac sa atace niste oameni care se bucura in familie de cateva zile de sarbatoare??? ... ma intreb!!!

Daca ei sint pocaiti si nu celebreaza Ziua de Nastere al nimanui in public, doar in secret in alta localitate unde nu le cunoaste nimeni, de ce se leaga de Mosu' si Ingeri???

Sa-si fumeze pipa in secret langa acel pahar de alcool pe care a jurat ca nu puna mana, ca pe restul omenirii nu-i intereseaza in ce crede el sau nu.

Comunistii n-au tolerat pe ei cu credinta adevarurilor mintite si altele si sint convinsi ca a fi pocait e ca si cum sa fi maghiar si catolic sau reformat???

De asta provoca linistea zilei cu gogomanii si texte care dau dovada ca sint aproape analfabeti, ca le ei scoala nu e important, pana au calitati sa urle vorbe goale altori religii.

Exact ca in politica sau pe terenul de fotbal ... Steaua contra restul lumii!!!

Anul 1960 nu a fost o data in care a inceput ceva, habar n-au de ei, si se colinda si azi din casa-n casa, dar cel care a scris n-a vazut nimic din tot ce a scris, doar ce li se predica i-a intrat in cap, ca era greu sa mearga sa vada in persoana cum traiesc unguii.   Comunistii n-au interzis religia catolica ca pocaiala si de asta nu mai poate.

Nici post nu trebuie tinut sau spovedeala ca de pacate au grija avocatii, politia si tribunalele lumii, restul se cheama VIATA ... nu-i necesara minciuna la tot pasul si nu se jura pe nimic, dimpotriva se bucura de toate ce ofera natura si nu numai. 

Ii doresc ca Dracusorul cu coarne mari si copite de balaur sa-i sparga casa ... ca sa depuna cadourile ce merita!!!

Editat Lun 25 dec 2017 06:36

The Unknown45.704 mesaje#68

Ucrainenii maramureşeni se pregătesc pentru Revelion

Conform tradiţiei, de Anul Nou la fel ca de Crăciunul pe rit vechi, ucrainenii obişnuiesc să prepare 12 feluri de mâncare.   :chef:

http://www.graiul.ro/2018/01/11/ucrainenii-maramureseni-se-pregatesc-pentru-revelion/

*****************

Nu pot sa cred asa ceva ca ei pregatesc 12 feluri de mancare, doar daca socotesc paine, muraturi, salata, piper-sare separat. 

Era sarmale cu pita, horinca si cozonac meniul traditional.  Cred ca de asta n-a specificat articolul nici una dintre bunatati. 

Am avut o vecina dintr-un sat ucrainian in Maramures si doar slanina cu paine mancau, deloc nu stia sa gateasca. 

Aici am o cunostinta din Ucraina, aproape de Sighet peste Tisa, si peste afumat cauta dar hering cu ceapa din butoi este mai ieftin din magazinul unui rus si cu paine meniul este complet.    :haha:

The Unknown45.704 mesaje#69

solstitiul-de-vara-12020.jpg

Cea mai lungă zi din an 21 Junie 2020

Solstiţiul de vară 2020. Tradiții și superstiții

Din cele mai vechi timpuri se credea în energia solstițiului de vară.Astfel că, timpul solstițiului se practica magie, deoarece se considera că solstiţiul avea darul de a îndeplini dorințele ori aspirațiile care, aparent, erau imposibile. Se spune că, datorită puterilor magice ale focului de solstițiu, fetele își puteau ghici viitorii soți. Flăcările focului alungau demonii și spiritele rele.

Solstițiul de vară este legat de sărbătoarea de Sânziene

Noaptea de Sânziene este plină de magie și mister. Potrivit spuselor din bătrâni, este ziua favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

← Înapoi la Discutii diverse