In țara noastra, data de 24 februarie are o dubla semnificație: credinciosii ortodocsi sarbatoresc Intaia si a doua aflare a Capului Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul.
De asemenea, in aceasta zi, in tradiția populara este celebrata sarbatoarea autohtona a iubirii -Dragobetele
Ce stim despre sarbatoarea crestina
In acesta zi, in lacașurile ortodoxe de cult, credinncioși comemoreaza decapitatea Sfantului Ioan Botezatorul, eveniment sangeros care s-a petrecut la curtea regelui Irod Antipa. Deoarece suveranul Irod s-a casatorit cu sotia fratelui sau Filip, Ioan Botezatorul l-a criticat aspru pentru fapta sa imorala. Irodiada, soția lui Irod, s-a razbunat crunt și a contribuit la decapitarea Sfantului Ioan. Chiar din ziua tragicului eveniment, credinciosii au cautat pretioasa relicva, din dorinta ca aceasta sa fie pusa la adapost de razbunarile dusmanilor Sfantului Ioan Botezatorul. Dupa multe peripetii, capul Sfantului Ioan a fost gasit in casa lui Irod de sotia unui slujbas al regelui și a fost adapostit intr-o biserica din cetatea Emesei, din Siria. Dupa multe alte peripeții, capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost adapostit intr-o biserica din localitatea Amiens, unde credinciosii vin in pelerinaj și o venereaza si astazi.
Daca in ziua Intaia și a doua a aflarii Capului Sfantului Ioan Botezatorul va ploua, va fi o primavara frumoasa.
Ce se spune despre Dragobete, sarbatoarea iubirii autohtone
Se spune ca sarbatoarea iubirii autohtone și a bunei dispoziții, Dragobetele, are radacini in tradițiile din vremea dacilor. Odinioara, Dragobetele avea o semnificație asemanatoare precum Cupidonul in mitologia romana sau ca și Erosul in mitologia greaca. In tradiția populara, in țara noastra Dragobetele mai era cunoscut sub numele de "Navalnicul" , "Logodnicul pasarilor" și Cap de primavara, deoarece multe dintre tradițiile specifice acestei sarbatori populare au legatura cu venirea indragitului anotimp- primavara. De-a lungul timpului, Dragobetele era perceput ca un flacau iubareț, chipeș și nazdravan și , an de an, este sarbatorit indeosebi in Oltenia și in Vestul Munteniei in data de 24 februarie.
Dragobetele a fost metamorfozat in planta de Maica Domnului
O legenda spune ca Dragobetele, tanarul frumos, iubaret si indraznet, fura inimile fetelor si nevestelor tinere. Din acest motiv, el a fost metamorfozat de Maica Domnului intr-o planta numita Navalnic, pentru ca iubirea Dragobetelui era ca un joc navalnic.
Tradiții de odinioara in ziua de Dragobete
Odinioara, tinerele si flacaii, imbracați in haine noi, țesute in casa, se intalneau in ziua de Dragobete in familia unui burlac. In prima parte a sarbatorii fiecare povestea cele mai frumoase amintiri traite de la sarbatoarea Dragobetelui din anul trecut; apoi gustau din bucatele pregatite de gazda, iar prajiturile in forma de inimioara erau preferatele oaspetilor. Cand vremea era frumoasa, cu totii porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantau și se veseleau, sperand ca veselia lor prevestește o noua iubire. Tinerii sperau ca voia buna le poarta noroc
In ziua de Dragobete, tinerii și tinerele, glumeau, radeau, iși faceau declarații de dragoste sperand ca le va merge bine și vor fi iubiți de toata lumea in cursul acelui an.
Cine aduna multe flori de primavara avea noroc in dragoste
De secole, se crede ca florile culese de Dragobete atrag norocul. Odinioara, tinerii și fetele din localitațile Munteniei și Olteniei, unde se sarbatorește totdeauna Dragobetele, culegeau primele flori de primavara, intalnite in cale: ghiocei, viorele si tamaioase. Se spunea ca persoana care aduna mai multe flori de primavara era norocoasa si in dragoste. Florile adunate in ziua de Dragobete erau asezate la icoane, pana la sarbatoarea Sanzienelor, pe 24 iunie. In acea zi, florile erau aruncate intr-o apa curgatoare din localitatea natala. Cu acest prilej, fiecare tanara rostea o incantatie și avea convingerea ca florile, raspandeau in drumul lor, in tot universul, dorinta ei de a avea noroc in dragoste. .
Petrecere pentru Zeul iubirii
Cand era vreme urata, grupul de tineri care-l sarbatoreau pe Dragobete se aduna la casa unui gospodar de frunte in comunitatea respectiva si-l omagia pe Dragobete, pe zeul iubirii. Pentru aceasta intalnire, gazda pregatea o masa festiva, cu bucate si bauturi preparate in acea godpodarie.
Credințe care se pastreaza și in zilele noastre
Și in zilele noastre, in unele comune din Muntenia, dar și in comuna Buzești din judetul Olt, localnicii serbeaza Dragobetele pentru a fi ocoliți de boli.
In credința populara, in ziua de Dragobete se imperecheaza pararile și iși pregatesc cuibul.
Totodata, exista credința ca, daca in aceasta zi o fata nu se intalnește cu un baiat, fata respectiva nu va fi iubita tot anul. De aceea, in popor, Dragobetele este sarbatorit, potrivit tradiției de secole prin veselie și petreceri in fiecare comunitate.
De Dragobete se fac declarații de dragoste originale
In ziua de Dragobete, mesajul de dragoste pentru persoana iubita poate fi interpretat și in funcție de numarul florilor primite de la omul cel drag. Cand acesta ii ofera iubitei un fir de trandafir, darul sau inseamna : "Esti doar a mea"; cand iubitul ii daruiește trei trandafiri, mesajul lui inseamna: "Suntem facuți unul pentru altul"; daca de Dragobete tanara primește cinci trandafiri, declarația sa de dragoste este, fara echivoc: "Te iubesc!" , iar daca primește un bughet cu șapte trandafiri, de Dragobete, atunci iubitul vrea sa-i spuna :"Ma simt mai puternic alaturi de tine". Daca buchetul daruit persoanei iubite este impresionant, și aduna 101 trandafiri, darul tanarului reprezinta o cere in casatorie.
Sarbatoarea de Dragobete era si este respectata
Tinerii necasatoriti cred ca Dragobetele le aduce in cale sufletul-pereche daca respecta traditiile din vechime: sa declare persoanei iubite ca o va iubi si ocroti toata viata.
In aceasta zi, sacrificarea animalelor este interzisa
De asemenea, la sarbatoarea Dragobetelui, batranii din sat se preocupa mai mult decat de obicei de animalele din ograda. Varstnicii credeau și cred ca in ziua de Dragobete pasarile iși aleg perechea pe viața. Tot in aceasta zi, sacrificarea animalelor este interzisa.
Dragobetele saruta fetele
In grupul tinerilor care-l sarbatoresc pe Dragobete, veselia trebuie sa fie suverana. Cu timpul, voia buna a fost insotita de zicala :"Dragobetele saruta fetele!" Personificare magica a iubirii, Dragobetele era insotit de zane, numite Dragostele. Ca mesageri ai destinului, Dragostele ii pandeau pe tineri, soptindu-le cuvinte de dragoste, prin care sa-si atraga iubirea dorita. In mod strategic, in aceste soapte de dragoste se regaseau cuvintele: dor arzator, dragoste vesnica, sageata iubirii alaturi de numele persoanei iubite.
In noaptea de Dragobete tinerele iși gasesc ursitul
In multe zone din țara, ajunul de Dragobete este considerat la fel de magic, ca și noaptea de Boboteaza. Tinerele care doresc sa-și cunoasca ursitul iși pun sub perna busuioc sfințit, sperind ca Dragobetele le va arata in vis ursitul.
Treburi casnice permise și interzise de Dragobete
.In aceasta zi, țesutul, cusutul si toate treburile cotidiene, ce se practica in gospodarie, nu sunt permise. Totuși, de Dragobete in aceasta zi este admisa curațenia, deoarece, prin tradiție, se crede ca aceasta indeletnicire aduce spor și revigorare fizica.
Flacaii și fetele nu au voie sa planga
In ziua de Dragobete flacaii și tinerele nu au voie sa planga. Din vremuri indepartate se spune ca persoanele care plang in aceasta zi vor avea parte de necazuri și suparari cel puțin șase luni de zile.
Daca nu sarbatorești Dragobetele
O superstiție din popor spune ca persoanele care nu sarbatoresc aceasta zi sunt pedepsite sa nu poata iubi in acel an.