lipseşte tupeul....? lipseşte

Concluzie (dupa o zi petrecuta in multime, la ultima zi de carnaval): obisnuinta. Si ma intreb si eu dupa o lunga perioada de singuratate...Oare am uitat cum se procedeaza ? Si frumos...nici nu am incercat sa schimb ceva in privinta asta. Si la ora asta cand petrecerea este in toi...uite-ma aici, cu aceasi masca veche de anul trecut.

cavaleru' are dreptate, dar in ambele cazuri , in cazu' in care tu ca femeie faci primu' pas, nu pici in picioare....deci, daca'ti place unu' cu adevarat si ai impresia ca si tu ii placi, ce mai conteaza cum te refuza?????......oricum, asteptarile sunt altele si te simti penibil, parerea mea.

vesperala a scris:

cum debutează oare o relaţie c

vesperala a scris:

cum debutează oare o relaţie c

vesperela...

e neincredere in sine si frica de a gresi nascuta din orgoliu si mandrie

ori ... nu poti trece o prapastie decat daca un pas mare ... poate cazi dara a doua oara stii cat avant sa-ti iei

bafta

daca tu iti doresti ceva ia...nu astepta.curajul il ai atunci cand nu iti pasa,cand simti ceva te temi sa nu faci un pas gresit.dar trebuie sa te gandesti ca daca nu vei face nimic poate va veni cineva care va face pasul in locul tau si atunci te vei intreba ....oare de ce nu am fost eu cea care a facut primul pas....?sau fa in asa fel incat el sa creada ca a facut primul pas...

Daca intuiesti ca exista ceva compatibilitate epidermica trebuie facut primul pas indiferent de consecinte si de cum ai putea sa te simti dupa aceea. S-ar putea sa te simti mai bine. Si fara regrete...doar este primul pas. Din aproape in aproape vei vedea cum trebuie procedat mai departe si in ce priveste noua relatie, si in ce te priveste. Deja in ce te priveste stii ca-ti lipsesc multe: tupeu, incredere, bla, bla....pe cand ceilalti ce sa vezi? ....se misca natural, sunt dotati genetic cu tupeu. Spunea cineva mai sus sa regreti ce n-ai facut. Zic si eu.

vesperala a scris:

oare doar timiditatea te face să fii reţinut şi să fereci toate g

Interesant subiect cu iz filozofic.Suntem ceea ce gandim.Suntem trecatori intr-o lume care a pierdut notiunile fundamentale ale existentei.Iubirea e singura dimensiune probabila intr-o lume viitoare drumul ales spre eternitate.Poezia poate fi iubire,o iubire discreta cu iz apocaliptic ,pe care o impartasesti cu tine insuti si cu universul tau interior.

Mai exista o categorie de oameni, in afara de: timizi, complexati, cu incredere in sine scazuta, cu teama de esec, de respingere (indiferent daca ea provine din orgoliu sau din experiente anterioare dureroase), care rationalizeaza atat de mult un moment, o decizie, incat se opresc mereu la "plan" fara sa treaca la actiune. Intorc o situatie pe toate fetele, cantaresc, cugeta. Sunt oameni foarte controlati, care supun ratiunii si logicii pana si sentimentele sau pornirile emotionale. De ce o fac? Se pot naste o groaza de ipoteze...

Mai sunt oameni care sunt atrasi de "harjoneala", "de flirt", de joaca si pentru care adrenalina face mai mult decat obtinerea directa a "obiectului indragit". Sunt oameni carora le place sa isi testeze viitorul (?) partener, le place sa studieze, si atunci lasa in mana celuilalt deciziile importante, insa constienti de faptul ca in orice moment pot da "lovitura finala". Iti dai seama daca ai avut de a face cu un astfel de om abia dupa ce il ai...