Mmaja 2 Raportează post Postat Februarie 9, 2007 nu stiu daca sunt in "coltul" potrivit, sunt cam noua in forum :crazy: problema: un om foarte drag mie (prieten foarte bun) a inceput sa-si faca datorii din ce in ce mai mari. nu joaca poker, nu bea excesiv...nici droguri nu ia. dar a devenit brusc extrem de darnic. "boala" lui este luxul si calatoriile si pierde contactul cu realitatea, daca se trezeste intr-o dimineata sa mearga in finlanda se urca-n masina si dispare. si nu sta in orice hoteluri, nu mananca decat in restaurante selectate si nu ii place sa mearga singur, isi ia si prietena si alti amici cu el. (si evident, cum ceilalti nu-si permit standardul lui, le face cinste..!!!). la fel si cu iesitul in oras, unde se poate mai scump acolo merge. cu cateva saptamani in urma imi povestea degajat cum a reusit el in cateva luni sa dea pe micile placeri ale vietii vreo zece mii de euro... "nu e mult deloc!!!", imi explica el. background info: tipul are 22 de ani, e inca student si nu lucreaza. familia lui e extrem de bogata si el are acces la conturile tatalui (a furat parole si s-a "autoimputernicit"), care este maniac in a-si varsa excesele de autoritate asupra familiei. ( "ori dansezi dupa muzica mea, ori dispari") in momentul in care se prinde tatal lui, e nenorocire...m-as mira sa scape cu viata in cel mai bun scenariu (tatal lui are antecedente in familie, urate de tot). si oricati bani ar avea, la un moment dat se va descoperi, pentru ca in ritmul in care arunca banii in cativa ani vorbim de sute de mii de euro. parintii ii dau anual o suma de bani care sa-i acopere chiria, cheltuielile si scoala - suma care-i permite un trai decent. dar asta pe alt cont tocmai ca sa nu ia din cele ale familiei. tendinta lui este din ce in ce mai "sus" ( inainte era multumit la 3 stele, acum sub 4-5 stele nu discuta etc). din tot anturajul actual pe care il are, a avut grija sa-si indeparteze prietenii. nu mai e omul pe care-l stiam noi, ceilalti. eu am incercat o data sa vorbesc cu el, fara reprosuri sa il intreb daca e multumit de viata pe care o duce, daca se bucura ca e aproape gata cu scoala...etc. a simtit ca imi fac griji si s-a disculpabilizat automat "da stai linistita ca tata nu se prinde...etc", alt prieten incearca sa se intalneasca cu el de cateva luni si "nu are timp". iar ceilalti noi "amici" il incurajeaza sa tot mearga si sa faca si sa dreaga... si cu ei nici n-am ce sa incerc sa vorbesc, interpreteaza automat la modul "te bagi in prieteniile noastre". astept pareri... desi stiu ca n-am cum sa-l iau sa-i fac un dus cu apa rece, poate poate totusi as gasi o solutie... sau poate a trecut cineva prin asta.. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Unknown 15043 Raportează post Postat Februarie 9, 2007 problema: un om foarte drag mie (prieten foarte bun) a inceput sa-si faca datorii din ce in ce mai mari. are 22 de ani, e inca student si nu lucreaza. familia lui e extrem de bogata si el are acces la conturile tatalui (a furat parole si s-a "autoimputernicit"), tendinta lui este din ce in ce mai "sus" ( inainte era multumit la 3 stele, acum sub 4-5 stele nu discuta etc). fereste-te de el !!! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Mmaja 2 Raportează post Postat Februarie 9, 2007 Olga, de cand a intrat in alt anturaj oricum nu ne mai vedem iar noua personal n-are ce sa ne faca... dar e dureros ca el nu era asa. era student bursier (la o univ. foarte grea, cu doua majors ca sa spun asa) - acuma sunt sigura ca abia se mai tine de scoli, insa noua (mie si sotului) ne-a fost cu adevarat prieten... de aceea suntem cu un gust foarte amar si ne tot gandim de ce se poate intampla asta... ipoteza unei "boli" - ( addiction) a aparut insa nu ma stiu prea bine in domeniu. (si internetul poate deveni o obsesie, si shoppingul si altele)... poate oi fi eu prea sentimentala si ma bag aiurea.. ?! in alt caz ti-as da dreptate!!! este un sfat foarte intelept :lol: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
amm0re 0 Raportează post Postat Februarie 9, 2007 Maia, cred ca folosind o aceeasi metoda pe care ceilalti asa zisi prieteni ai lui (actuali) de apropiere, veti reusi sa intrati putin in atmosfera lui, jucand un pic alte roluri si usor usor sa-l aduceti cu picioarle pe pamant. El e inca un copil si va raspunde la nu cu da si invers. si atunci solutia este ca voi sa intrati in joc cu el ca pe urma sa-l scoateti din hora. Eu cel putin asa am procedat cu copiii mei si am avut de multe ori sorti de izbanda cu cel mare in special unde pericolul este mai mare. Bafta multa si complimente voua pentru faptul ca cel putin incercati sa faceti ceva. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Mmaja 2 Raportează post Postat Februarie 9, 2007 ammOre - mersi de idee. am avut mai demult o tentativa sa iesim cu el (si fara alte "anexe"!!!), a esuat total si prietena lui e de atunci de parere ca eu as vrea si altceva de la el... iti dai seama, penibilitate de copilasi de 2 ani... ma intreb momentan daca e doar un copil "luat de val" sau daca e o dependenta mai urata pe fond psihic. dupa cum spunea si Olga, chestia e ca e si bine sa stam departe macar de anturaj... nu ca as fi eu usa de biserica, dar nu vreau sa ma gandesc unde se poate ajunge. inca o data, mersi de ganduri :lol: si bafta si tie cu copiii, eu n-am dar cand ma gandesc doar la durerile de cap pe care le dadeam uneori alor mei... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
ISIS76 66 Raportează post Postat Februarie 9, 2007 Datoria ta de prietena e sa-i spui exact ce gandesti in ceea ce-l priveste ... mai mult de atat nu poti face ... Prietenul asta al vostru e imatur , naiv ... Sunt curioasa cati din actualii "prieteni" ii vor mai fi prieteni cand nu va mai avea un ban in buzunar ... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Mmaja 2 Raportează post Postat Februarie 10, 2007 Datoria ta de prietena e sa-i spui exact ce gandesti in ceea ce-l priveste ... mai mult de atat nu poti face ... cat adevar graiesti :yahoo: chiar daca mi-as dori sa-i fac un dus dinala rece, n-am nici un drept... nu pot nici sa-i fur portofelul nici sa-l inchid in casa... Prietenul asta al vostru e imatur , naiv ... noi ne intrebam momentan daca e doar naiv sau daca are un shopping addiction. pentru ca este de fapt si o boala, nemtii o numesc "Kaufsucht" si e foarte raspandita. am citit ceva pe net acuma si "simptomele" le-ar avea, dar nu sunt psiholog sa ma pronunt...voi suna la un hotline pus la dispozitie luni pentru a ma lamuri. (ideea e ca noua ne e si frica sa nu fie o incercare din partea lui de a compensa o copilarie al naibii de nefericita si de a vrea de fapt doar sa atraga atentia asupra lui sau aprecierea... oricum o modalitate stupida. daca nu-l stiam atat de bine poate nu ne faceam atatea griji) Sunt curioasa cati din actualii "prieteni" ii vor mai fi prieteni cand nu va mai avea un ban in buzunar ... cred ca stii si tu raspunsul... si eu mai sunt si curioasa cati din fostii prieteni il vor reaccepta... pentru ca in momentul de fata "au disparut" multi.. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Mallorca 1 Raportează post Postat Februarie 10, 2007 :crazy: Nu e totul pierdut, Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Unknown 15043 Raportează post Postat Februarie 10, 2007 in alt caz ti-as da dreptate!!! este un sfat foarte intelept :shipwrecked: Sint numiti si mincinosi patologici aceste persoane care deja fura din contul tatalui prin acte false. Acest fapt este o crima deja si se pedepseste cu inchisoare. S-ar putea sa atraga si pe altcineva cu o minciuna in tainele sale doar sa nu mearga singur jos de tot la o adica, de asta am spus sa fii foarte departe de el ca are mintea foarte sucita si n-are personalitate. Se recurge la orice acest ip de om, de la nimic nu se da in spate si de obicei in puscarie se va putrezi. E chestiune de timp numai, cand ??? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Mmaja 2 Raportează post Postat Februarie 11, 2007 Olga, ipoteza ta este bine judecata. Nu se stie niciodata ce poate gandi pentru a nu fi "singur" in toata povestea asta, insa din acest punct de vedere nu ne poate atinge de noi. Nu am participat la calatoriile lui grandioase, nici nu am acceptat sa ne faca vreodata cinste cu ceva si "prietenii cei noi" , sincera, eu nu-i pot vedea. Sunt ridicoli! Nu imi permit sa ii pun vreo "stampila" si sa-l "bag in vreo categorie", incercam momentan toti sa depasim socul si sa cautam adevaratele motive. De ce? Simplu: tot el a fost prietenul nostru de ani de zile, care a fost langa noi si cand era mai bine, si cand era mai putin bine... Relatia noastra cu el, sa-i spunem Dan, ca e mai usor :spiteful: L-am cunoscut de cativa ani, cand ma mutasem in Viena. Tara noua, limba n-o vorbeam, prieteni nu aveam si mai aveam un tampit de turc la un curs care ma urmarea constant (maniac de-a dreptul), iar Dan m-a ajutat, i-a spus ca e prietenul meu (asta ca sa ma lase in pace) si vreo cateva luni de zile ma lua cu masina de la curs, ma ducea acasa, nu ma lasa sa merg noaptea singura...ca sa nu se prinda obsedatul unde stau. In fine, asa a inceput totul. Nu studiam acelasi lucru, dar eram in aceeasi universitate si ne ajutam si in sesiuni foarte mult. Prietenia (subliniez, doar o prietenie) a continuat, eu intre timp am inceput o relatie stabila si recent m-am casatorit. Dan s-a imprietenit si deosebit de repede cu sotul meu, el ne-a ajutat si la organizarea nuntii (am avut o nunta "grea", cu oameni din peste 10 tari diferite, batai de cap), am avut si vacante in care mergeam cu prietenii impreuna (el printre ei), deci o prietenie apropiata. La noi in casa venea oricand, gasea o vorba buna, isi descarca si sufletul, ne cerea de multe ori sfatul si chiar ne spunea des ca se simte bine cand vorbeste cu noi pentru ca "nu il judecam si il ascultam". Ce influenta sa am asupra lui, buna intrebare... Nu a fost pana acum omul influentabil. Pare ciudat, dar daca avea o alta parere (bazata pe argumente logice) stia sa o sustina fara a deranja pe nimeni si stia sa accepte mereu si alte puncte de vedere. Foarte open-minded, foarte optimist. ( de aceea si socul nostru actual). El a primit din partea noastra mereu o parere - dar nu un sfat, era genul de om care stia singur sa ia deciziile... Un singur fapt e destul de ciudat, si acum m-am gandit la el... Mi-a povestit o data (chiar la inceput cand ne cunoscusem) ca intr-o seara bause 3-4 beri si s-a urcat la volan. Atunci eu i-am explicat de fapt consecintele (sunt total impotriva bautului combinat cu condusul) si i-am spus ca am si pierdut un alt prieten din cauza asta. De atunci milita si el cand vedea ca altii faceau greseala asta... Problema familiei: dupa cum spuneam, banii nu lipsesc, insa intelegerea. Tatal lui este draconic, are mania autoritatii si din acest motiv mama lui a innebunit. Mai are o sora mai mare, care tot din aceasta cauza a ajuns sa se mute in rusia (ei sunt de origine rusa) unde n-o mai gaseste nimeni. Pe sora lui o cunosc, venise o data incognito sa-l vada cand tatal lui era plecat din tara. imaginati-va o frumusete de femeie care la 30 de ani arata de 50... Mama lui a fugit si ea dupa ce a crescut copiii (singurul motiv pentru care, sustine ea, a ramas langa el - frica si cei doi copii). Dan povesea ca sora lui incercase si mai repede sa se rupa de familie dar a prins-o tatal.... nu stiu daca e adevarat ca a batut-o de a nenorocit-o (dupa spusele lui Dan), dar dupa cum arata... tind sa cred. Tipa nu bea deloc, nici macar cafea, nu fumeaza, duce o viata sanatoasa... dar e imbatranita si are fazele tipice "privit in gol in mijlocul unei conversatii sau daca cineva in jurul ei striga incepe sa planga etc". Cred ca asta clarifica situatia familiara si tind sa cred ca aici se ascund parti din motive. Dan - tatal lui l-a facut dependent de el prin bani. Norocul e ca de cativa ani tatal lui nu sta doar in Viena ci vine o data la cateva saptamani (motive de afaceri), in rest il controleaza telefonic. Daca e 9 seara in timpul saptamanii si el era la noi acasa, de ex, trebuia sa inchidem muzica si sa ne dam mobilele pe silent cand raspunde. (isi redirectiona fixul pe mobil, nebunii...) Si totusi, la 22 de ani este cam deplasata atitudinea asta. Iar in vacante Dan isi gasea mai mereu cate o preocupare "scolara" ( bursa-n Spania sa nu fie acasa, de ex, sau scoala de vara), ca altfel ii facea tatal lui program. (sa ajute la firma, sa-l insoteasca prin delegatii si alte tampenii). Insa, daca Dan ii spunea ca vrea o excursie undeva (conditia sa fie ceva "cu scoala", cultura etc), atunci il lasa. Si bani ii dadea destui. Dar... nu avea voie sa lucreze pentru altii. Deloc! O data l-a prins si abia a reusit sa salveze situatia (explicand ca era practica pentru scoala). Iar de cand tatal lui a avut probleme cu firma din Austria si lucreaza si in alte tari, tortura controalelor il macina. A ajuns atat de aprig incat stia si cand il suna, si ce sa faca, si cum sa reactioneze fara sa se prinda... Si de cand a ajuns atat de aprig si-a cunoscut si noua prietena si "prietenii lor cei noi". Fata aia nu face absolut nimic... oficial "studiaza" de vreo 5 ani dar inca n-a luat nici un examen, cica avea si un job part time, de cand e cu el a demisionat "ca doar jobul ala nu e de ea, ce, ea sa faca pe secretara" si stie foarte bine sa cumpere tzoale, sa zambeasca frumos si sa-i spuna ca il iubeste...si ca ar vrea sa-i spuna asta vreo 3 zile-n Roma, etc. Tipic. Eh, cam asta e povestea. Sotul meu a incercat sa-l sune azi sa vina pe la noi sau sa iesim la o cafea, era prin Monaco... Insa e de mirare ca a raspuns la telefon... Problema e si ca noi nu ne putem expune cu el in public prea mult.. avem joburi foarte "publice" momentan... si mai stim ca de fapt OMUL din spatele acestor masti e deosebit...dar ne simtit legati de maini... imi cer scuze daca am scris muuuult, inca mai vreau sa sper ca toata faza asta e dintr-un film prost... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
