Desi topicul pare sa fie mai mult o rafuiala intre yvona si varuna, iaca eu ma simt ofensata de intrebarea "amenintatoare" (vezi si postul harald) al dunedaideanului (
am scris bine?) si o sa ma apuc sa citez din Andrei Plesu. Cine s-o plictisi sa schimbe....postul 
"Daca esti sfant, problema eticului nu se pune. Nu atat pentru ca drumul tau s-a incheiat 9sfintii adevarati stiu bine ca orice cale spirituala e, prin definitie, un inceput de cale), ci pentru ca sfantul nu mai are de negociat intre optiuni si norme.Sfantul a trecut in lumina, e absorbit de metabolismul ei, a trecut in aprtea cealalta. De partea cealalta, dar in sens invers, a trecut si demonul, pentru care , de asemenea, problema eticului nu se mai pune. Problema eticului se pune pentru noi, care nu suntem nici intr-o parte nici in alta, care ne aflam in interval, un soi de mismasuri, de corcituri, cand halucinati de retorica puritatii si a absolututlui, cand patrunsi de cea mai neagra mizerie trupeasca, sufleteasca si mentala. De aceea suntem o materie buna pentru etica, pentru ca suntem echivoci, pentu ca avem posibilitatea alegerii in orice moment. Nu suntem nici buni ca Dumnezeu, nici rai ca Diavolul. Si atunci trebuie o anumita ordine, pentru ca un asemenea conglomerat ambiguu sa functioneze convenabil. ordinea aceasta este eticul. eticul icnearca sa regleze miscarea noastra intre bine si rau, comportamentul nostru in interval.
(diferenta dintre ingeri si noi, pentru ca si ingerii sunt fiinte ale intervalului - e ca pentru ei problema optiunii s-a pus o singura data, in vreme ce pentru noi ea se pune in fiecare clipa)"
Scuze, al DUNEDAINULUI 
De fapt "a" ca era intrebarea si nu tonul lui...... 8)