Început de Sei Shonagon, Lun 20 nov 2006 · 98 răspunsuri · 20.275 vizualizări · închis
Urmarea intamplarii mele: cu vreo doua saptamani in urma m-a gasit pe YMS. Nu intru in detalii, ca ar fi mult de povestit, insa ce tine de intamplarea povestita aici: l-am intrebat daca nu cumva ne-am "aproape intalnit noi" aici la mine in orasel.
Mi-a raspuns ca nu stie, posibil, el calatoreste foarte mult in ultimul timp... 
N-am mai fortat subiectul, am lasat asa, mai ales ca acum ne putem "intalni" oricand in virtual :think:
Hmmm, ori nu vrea sa recunoasca, din lasitate tipic masculina, ori te-ai schimbat mult fatza de ultima oara cand v-ati vazut, si el se intreba de ce i se parea ca are un deja-vu acolo, in restaurant... ;)
Inclin mai mult catre prima... 
Barbatii astia is o specie frustranta...cel putin unii dintre ei... 
Mda, si eu cu singura mea unica iubire m-am mai vazut in ultima vreme, neasteptat si fortat de imprejurari. Am avut ceva proiecte de facut la firma la care lucreaza el, ocazie cu care am schimbat cateva cuvinte, strict pe domeniu. Am incercat sa nu par afectata, sa ma port normal, sa fiu poate si un pic...nu rece,...absenta? Ca si cum nu as fi stiut ce mi se intampla. Ca si cum nimic nu ar fi fost si timpul nu ar fi trecut pe langa noi...ca si cum am fi fost doi straini interesa(n)ti intr-un autobuz plin de calatori...
Dar avea in privire o curiozitate nedefinita, de parca ochii lui ar fi vrut sa imi patrunda in suflet; ma privea ca pe o carte pe care ar fi dorit sa o citeasca, cum sunt cartile noi pe care abia astepti sa le deschizi si sa le afli misterul... Voia sa stie ce mai fac, prin intrebari timide si de bun simt, nu prea rascolitoare, se astepta sa afle cumva tot ce am trait in tot timpul acesta in care nu ne-am vazut, voia sa afle cum si daca ma schimbasem in vreun fel... Simteam duiosie si parere de rau in privirea lui...
Speranta mi-am pierdut-o de mult, dar Craciunul e singurul timp cand mai poti visa si spera ca visele pot deveni realitate... :P
Prima "reintalnire" cu prima mea mare dragoste s-a intamplat dupa vreo doi ani si ceva de cand ne despartisem. Fusesese o despartire urata, in fine nu intru in detalii, ideea e ca ultima oara cand vorbisem, i-am urlat sa nu ma mai caute niciodata, sa uite nr. meu de tel, adresa mea,etc. Ei, si dupa doi ani si ceva mergand impreuna pe strada cu iubitul meu de atunci, vad in fata noastra un grup de tineri. Mi se pare ca il recunosc! El e! Inima a luat-o la goana, am inceput sa transpir (desi afara erau 5 grade!), mi-am pierdut cuvintele....Ma vede si el pe mine. Ne indreptam unul spre altul, ochi in ochi, eu tinandu-ma de mana cu prietenul meu, el alaturi de o domnisoara. Ajungem fata in fata, ne privim in continuare cu foame (parca), nu spunem nimic si trecem unul pe langa altul fara sa ne spunem practic nimic. A fost prea intens momentul ca sa il stricam cu vorbe! Ei, si dupa inca patru ani, merg la un concert (al trupei noastre preferate) unde era si el. Dupa concert, in euforia momentului, ii trimit un mesaj (retine ca nu am mai vorbit de 6 ani, nr lui l-am sters din agenda!), exprimandu-mi bucuria apropo' de concertul pe care il vazusem! A doua zi ma suna si vorbim cam jumatate de ora. Reacapitulam ce s-a intamplat in viata noastra de cand nu ne-am vazut, dar de remarcat ca am vorbit despre ce s-a intamplat doar pe plan profesional! Amandoi curiosi, dar nici unul intreband de fapt ce era mai important! La sfarsit imi spune ca ar vrea sa ma vada, sa mai vorbim si surprinzator primul raspuns care mi-a venit pe buze si pe care i l-am dat a fost: "Mai bine nu!" Nu am regretat nici o secunda raspunsul pe care l-am dat, nici atunci si nici acum. De ce sa ne vedem? Ca sa ce? Chiar nu vad rostul!
De atunci am mai adaugat un fost la "lista", l-am iubit si pe el, dar nu am nici o problema in a vorbi cu el cand ma suna sau cand ne vedem pe mess. Si ne-am si intalnit de cand ne-am despartit, dar nu e acelasi sentiment. Ti-am zis, l-am iubit si pe el, dar nu l-am iubit cu aceeasi nebunie, pasiune, disperare ca atunci cand iubesti prima oara!
Ma scuzati ca m-am intins atata! 
Malkia a scris:Hmmm, ori nu vrea sa recunoasca, din lasitate tipic masculina, ori te-ai schimbat mult fatza de ultima oara cand v-ati vazut, si el se intreba de ce i se parea ca are un deja-vu acolo, in restaurant...
Inclin mai mult catre prima...
Mda, si eu cu singura mea unica iubire m-am mai vazut in ultima vreme, neasteptat si fortat de imprejurari. Am avut ceva proiecte de facut la firma la care lucreaza el, ocazie cu care am schimbat cateva cuvinte, strict pe domeniu. Am incercat sa nu par afectata, sa ma port normal, sa fiu poate si un pic...nu rece,...absenta? Ca si cum nu as fi stiut ce mi se intampla. Ca si cum nimic nu ar fi fost si timpul nu ar fi trecut pe langa noi...ca si cum am fi fost doi straini interesa(n)ti intr-un autobuz plin de calatori...
Dar avea in privire o curiozitate nedefinita, de parca ochii lui ar fi vrut sa imi patrunda in suflet; ma privea ca pe o carte pe care ar fi dorit sa o citeasca, cum sunt cartile noi pe care abia astepti sa le deschizi si sa le afli misterul... Voia sa stie ce mai fac, prin intrebari timide si de bun simt, nu prea rascolitoare, se astepta sa afle cumva tot ce am trait in tot timpul acesta in care nu ne-am vazut, voia sa afle cum si daca ma schimbasem in vreun fel... Simteam duiosie si parere de rau in privirea lui...
Speranta mi-am pierdut-o de mult, dar Craciunul e singurul timp cand mai poti visa si spera ca visele pot deveni realitate...
Cunosc genul acela de privire despre ai scris Eu iti doresc de pe acum un Craciun care sa-si indeplineasca menirea: adica sa faca visele sa devina realitate. 
Mr Bojangles a scris:De atunci am mai adaugat un fost la "lista", l-am iubit si pe el, dar nu am nici o problema in a vorbi cu el cand ma suna sau cand ne vedem pe mess. Si ne-am si intalnit de cand ne-am despartit, dar nu e acelasi sentiment. Ti-am zis, l-am iubit si pe el, dar nu l-am iubit cu aceeasi nebunie, pasiune, disperare ca atunci cand iubesti prima oara!Ma scuzati ca m-am intins atata!
Nu te-ai intins deloc Ma bucur ca ne-ai impartasit intamplarea ta, ca doar de aceea am deschis topicul.
Editat Lun 10 dec 2007 13:55
Sei Shonagon a scris:Urmarea intamplarii mele: cu vreo doua saptamani in urma m-a gasit pe YMS. Nu intru in detalii, ca ar fi mult de povestit, insa ce tine de intamplarea povestita aici: l-am intrebat daca nu cumva ne-am "aproape intalnit noi" aici la mine in orasel.Mi-a raspuns ca nu stie, posibil, el calatoreste foarte mult in ultimul timp...
N-am mai fortat subiectul, am lasat asa, mai ales ca acum ne putem "intalni" oricand in virtual
Parca era mai frumoasa povestea reintalnirii ianinte de episodul YMS!
f dragut
Mr Bojangles a scris:Prima "reintalnire" cu prima mea mare dragoste s-a intamplat dupa vreo doi ani si ceva de cand ne despartisem. Fusesese o despartire urata, in fine nu intru in detalii, ideea e ca ultima oara cand vorbisem, i-am urlat sa nu ma mai caute niciodata, sa uite nr. meu de tel, adresa mea,etc. Ei, si dupa doi ani si ceva mergand impreuna pe strada cu iubitul meu de atunci, vad in fata noastra un grup de tineri. Mi se pare ca il recunosc! El e! Inima a luat-o la goana, am inceput sa transpir (desi afara erau 5 grade!), mi-am pierdut cuvintele....Ma vede si el pe mine. Ne indreptam unul spre altul, ochi in ochi, eu tinandu-ma de mana cu prietenul meu, el alaturi de o domnisoara. Ajungem fata in fata, ne privim in continuare cu foame (parca), nu spunem nimic si trecem unul pe langa altul fara sa ne spunem practic nimic. A fost prea intens momentul ca sa il stricam cu vorbe! Ei, si dupa inca patru ani, merg la un concert (al trupei noastre preferate) unde era si el. Dupa concert, in euforia momentului, ii trimit un mesaj (retine ca nu am mai vorbit de 6 ani, nr lui l-am sters din agenda!), exprimandu-mi bucuria apropo' de concertul pe care il vazusem! A doua zi ma suna si vorbim cam jumatate de ora. Reacapitulam ce s-a intamplat in viata noastra de cand nu ne-am vazut, dar de remarcat ca am vorbit despre ce s-a intamplat doar pe plan profesional! Amandoi curiosi, dar nici unul intreband de fapt ce era mai important! La sfarsit imi spune ca ar vrea sa ma vada, sa mai vorbim si surprinzator primul raspuns care mi-a venit pe buze si pe care i l-am dat a fost: "Mai bine nu!" Nu am regretat nici o secunda raspunsul pe care l-am dat, nici atunci si nici acum. De ce sa ne vedem? Ca sa ce? Chiar nu vad rostul!De atunci am mai adaugat un fost la "lista", l-am iubit si pe el, dar nu am nici o problema in a vorbi cu el cand ma suna sau cand ne vedem pe mess. Si ne-am si intalnit de cand ne-am despartit, dar nu e acelasi sentiment. Ti-am zis, l-am iubit si pe el, dar nu l-am iubit cu aceeasi nebunie, pasiune, disperare ca atunci cand iubesti prima oara!
Ma scuzati ca m-am intins atata!
Interesanta si povestea ta, si, felicitari, cred ca esti una dintre putinele persoane care au stiut sa puna punct si sa mearga mai departe... Eu daca EL mi-ar spune sa ne intalnim nu cred ca as putea rezista ispitei...
Sei Shonagon a scris:de ce? hai, putin mai mult simt al aventurii :D
Ati putea face asta in cazul in care nu ati avea familie.Iti imaginezi ce se intampla daca pt. doi fosti reinvie sentimentele de odinioara?Vor fii mai profunde si mai mature , v`ati distruge familiile care nu cred ca au vreo vina 
P.S. Fac referire la organizarea unor intalnire ca cele de la sfarsitul liceului.De 10 , 20 de ani
Editat Joi 13 dec 2007 13:03
tomuch a scris:Ati putea face asta in cazul in care nu ati avea familie.Iti imaginezi ce se intampla daca pt. doi fosti reinvie sentimentele de odinioara?Vor fii mai profunde si mai mature , v`ati distruge familiile care nu cred ca au vreo vina
P.S. Fac referire la organizarea unor intalnire ca cele de la sfarsitul liceului.De 10 , 20 de ani
Eu raman in continuare de parere ca e insteresanta cate o intalnire de genul acesta, mai ales daca e intamplatoare
Sentimentele care revin sau nu depind de ce ati devenit intre timp si depinde si de relatia care a fost intre voi, de cum s-a terminat... nu e chiar asa sigur ca vei simti tot dragoste, insa una mai matura si mai profunda. Pe de alta parte mai matur fiind poti decide mai usor unde anume e acel punct dincolo de care nu e bine sa treci, ca sa nu-ti periclitezi actuala viata.
