ce aş vedea călătorind
pe o rază de suflet?
l-aş
Început de arana, Lun 16 oct 2006 · 632 răspunsuri · 79.249 vizualizări
ce aş vedea călătorind
pe o rază de suflet?
l-aş
Celor ce cauta cu intunericul stins :
Ordine
E doar ordinea lucrurilor bine scuturate
si neglijate
din care niciodata
nu va mai izvori vantul
Ai cercetat si ultimul atom
si rotatia electronilor pe orbite
si posibilitatea fisionarii nucleelor
ce continua sa-si conerve
incarcatura pozitiva
Totul e in ordine
semnat
Si totusi a inceput sa ninga...
(I.M. Ambrus)
Mie :
Umblu mereu
Umblu mereu.
Dinaintea cuiva sau a ceva,
in urma cuiva sau a ceva.
Umblu mereu,
si pasii mei ma leaga cu un fir nevazut de oameni, de lucruri,
pasii mei se izbesc unul de altul,
ma poti zari pe-aproape si nici prinde macar
un pai de care sa te-agati,
asfaltul s-a prefacut intr-o prapastie fara fund
iar casele au devenit culmi de neatins.
Umblu mereu.
Dinaintea cuiva sau a ceva,
in urma cuiva sau a ceva.
Umblu mereu,
dar ca sa ajung la un tel nicicand nu izbutesc,
nicicand sa strapung perdeaua cea deasa de
umbre care ma-mpresoara
din spate, din fata, calde si reci,depinde cand si cum,
mute sau graitoare, depinde daca privesc inapoi sau inainte.
Sunt coarda peste masura intinsa a clipelor simple,
umblu mereu inaintea mea si in urma mea :
inainte - ca un herald de biruitoare infrangeri,
in urma - ca o caruta zdrobita plina cu flamuri zdrentuite;
sunt clipa aceea simpla de fiecare zi,
sunt ce a fost si va fi acea clipa,
umblu mereu de la om la om,
umblu mereu cu nestiut cuvant de la un obiect
la un alt obiect innobilat de om,
umblu mereu
si nu mai am timp sa tip.
( Ondrej Stefanko)
Cuiva, altcineva, nu stie el cine:
Adio, sonete
Iti culeg
ultimii fluturi morti
din parul
pe care vantul,
stropindu-l cu aromele livezilor,
ti l-a-ncalzit pana ce a dat in galben
si simt atunci
ca ochii incep sa-ti semene
cu niste luntrii in care am sa esuez curand,
indepartandu-ma definitiv
de noptile fara somn
cand, in serele de sticla ale sonetelor,
falsificam in mod rusinos
vegetatia iubirii.
(Adam Suchansky)
Editat Vin 14 ian 2011 23:28
Cantecul sufletului
"
Editat Sâm 15 ian 2011 00:40
Nu mai tin minte cui...
Noi
Noi...
inertia
si-a infipt in noi ghearele.
Atunci cand picatura se va preface in mare de ape,
iar vantul va matura malurile
blestemul putere n-o mai avea.
Noi...
purtam in noi
doar tepi.
(A.S.)
Editat Sâm 15 ian 2011 03:21
Te duci...
Mihai Eminescu
Te duci şi ani de suferinţă
N-or să te vază ochi-mi trişti,
Din nou dă mireasmă pădurea.
Cioc
Fara nume
O negura tarzie se-apropie si-apasa,
Intre-a opalului culori sunt prinsa ca-ntr-o plasa,
Ma zbat sa scap, sa fug, de focul lui de piatra
Ma mistuie, ma doare si negura cea deasa,
Cu ale ei valuri umede si reci
Se-apropie, m-atinge, imi da fiori seci.
Am sa ma-ntorc la tine, opal de foc ce esti!
Cu ale tale flacari verzi, din nou sa ma-calzesti.
De ce-am fugit, ma-ntreb, cand tu mi-ai fost alaturi
Adus de iubitul meu pe valuri si prin vanturi....
Sunt linistita-acum si-n palma mea te strang,
Pe-a visului carare, simtita, alunecand,
Spre tine vin, o suflet! Cu aripi nevazute.....zburand........
Pentru el!
O Sufletica a scris:Fara numePentru el!
Daca ar fi posibil in trup uman sa fie, cel fara nume poate ar scrie o poezie:
In cele ce ma aflu eu am ajuns sa fiu.
N/am nume, n/am origini si stiu ca nu/s pustiu.
Venit de nu stiu unde, plecat habar n/am cand,
Ma aflu in ma caut, si sunt in "cel ce sunt".
Nimic imi zice mie si nimeni am ajuns,
Dar am esenta/n mine ce/mi cere al ei raspuns.
Cu cat aflu mai multe cu cat tot memorez,
Ma aflu ca un stoic, durere devorez.
Din negura lucrarii pe care/o modelez,
In existentialitate, mi/aduc singur dovezi
Dovezi ca sunt un sine, ce/mi da potential,
Dovezi ca am in mine opalul din cristal.
M/am ratacit pe calea ce trece prin exist,
Dar ma inalt din oameni in zborul cel celest.
Nu e asa de de simplu sa te constati atom,
Nu e deloc usoara nici misia de om.
Dar m/am facut acestea si toate ce exista
Si nu ma voi dezice de vreunul ce e/n lista.
Sunt si exist e una, dar doua ipostasuri,
Din mine fac constructii, dau forme, idealuri.
Mi/a trebuit reversul, numita distructiva,
Sa segmentez in mine, sa fac intuitiva.
Eh, lung drumul si mai este,
De la nimic la astea,
De la metamorfoza la marea simbioza.
Ce sinergie/n lume, haos in armonie,
Cum canta/n mine "lumea", ciudata melodie.
Distrugere si haos, ce duce/n armonie,
Iubire inteleapta, bazata pe/omenie.
N/am incotro, n/am stare, de a opri tumultul,
Sunt cel ce sunt, si/n mine ma cheama juramantul.
Sunt condamnat in mine sa ma inalt de/a pururi,
Sa aflu naturalul, candidul totodata.
Si calea nu/i usoara ca sa ma aflu simplu,
Dar am o calauza de dincolo de neanturi.
Cand voi gasi in mine pe mine "cel ce sunt",
Adio indoiala, adio juramant.
Din cel ce sunt un nimeni al lui nimic odrasla,
Ma aflu a fi astrul ce experimenteaza.
Aceasta cale/n mine, calea de a fi lume,
De/a fi in neputinte, ma dus la/ntelepciune
Si ma gasesc pe mine "a fi" atat de simplu,
Dar ma gasesc acuma "exist", cu totul altul.
Dinspre el (ea)!
Editat Joi 27 ian 2011 17:07
Mie..
N-a fost nimic din ce-a putut să fie,
Şi ce-a putut să fie s-a sf
Citesc si recitesc, citesc simt si gandesc
Un deja vu firesc in versuri regasesc.
Un dor puternic ma-mpresoara,parca esti tu, odinioara.....
Un val fierbinte ma cuprinde
In primul centru el se-aprinde,
Urcand, urcand ca un fior
Oprindu-se pentru o clipa, usor,
In universul meu cel plin de dor!
Apoi, si fruntea mi-e fierbinte si crestetul deschis, perca e vis.
Vad o portita luminata, ca alta data.....
Deschid bratele si zbor......si zbor......
Cate lumini si cate strazi..... cate masini si cata lume.....
M-opresc putin din zbor, tresar
Tristete ma cuprinde, vad lumea printre cuvinte,
Si capete plecate vad
Ce forfota nebuna!
Stati! Nu vedeti ca e-nzadar?
Va pierdeti rostul si-acel esential!!
Nu e iubire! Nu e iubire!
In disperare incep sa plang
Lacrimi siroaie pe obrazu-mi se preling,
Dar dintr-o data, o pace ma inunda
Cand cineva din forfota, cu privirea blanda,
Se-apropie usor, intinde-o mana sa m-atinga.
Tresar din nou, dar sunt aici de asta data....
Revenita......in aceasta lume zbuciumata.
Pentru acel "el" pe care il iubesc enorm!