Rocca-ul nu poate fi incadrat intr-o banala definitie. Rocca-ul este o stare. Cei care au trait in anii de efervescenta ai acestuia inteleg.Rocca-ul este mai presus de muzica, el este acela care a mobilizat o intreaga generatie impotriva constrangerilor de tot felul, impotriva tabu-urilor care dominau civilizatia postbelica. Muzica fiind un limbaj direct fara bariere lingvistice,usor de inteles, a fost mijlocul ideal de transmitere a mesajelor generatiei rocca. Principalul mesaj al acestei generatii a fost Protestul care nu era anarhic ci dimpotriva avea tinte precise :razboiul din Vietnam, tabu-uri sexuale etc. Sloganele definitorii ale epocii erau"macae Love not War" ,"Women Liberation". Relatia rocca-ului cu Dumezeu a fost una normala, in nici un caz artistii epocii nu au respins divinitatea. Dimpotriva au cautat sa si-o apropie printr-demers specific mentalitatii lor. Sa nu uitam ca o lucrare de referinta a anilor respectivi se numeste" Jesus Christ Superstar" in care au cantat cei mai inraiti roccaeri ai timpului fara sa denigreze sau sa ia in deradere ideea de Dumnezeu. Ba dimpotriva opera respectiva, pentru ca opera este, reda intr-o maniera specifica rocca tragismul calvarului lui Cristos. Cu rezultate exceptionale. Cel mai vizibil fiind acela de reintoarcere a tinerei generatii spre Biserica. Mai ales in spatiul est-european fronda antisistem si-a gasit un reazem in Biserica prin aderarea explicita a tinerilor la activitatile acesteia. Un alt aspect relevant este acela ca insasi Biserica a apreciat acest demers si la-a utilizat in mod frecvent pentru intoarcerea tinerilor in lumea ideilor din desertul materialismului marxist.
Dar relatia cea mai definitorie a artistilor rocca cu Dumnzeu este starea de gratie a acestora atunci cand au compus muzica acelor ani. Amintiti-va marile hituri .celebrele albume in vinil care cu bucurie constatam ca sunt ascultate si astazi cu aceeasi placere.Asta demonstreaza perenitatea lor precum si valabilitate mesajului care nu a devenit desuete odata cu trecerea anilor.Dimpotriva , precum vinul, cu cat trec anii cu atat gasim noi valente, mereu actuale, in muzica acelor vremuri. "mais... ou sont les neiges de'antan"