Cum iti poti reveni dupa ce persoana iubita ti-a distrus viata?

Sailor a scris:

adevarul este, ca variantele lui harald te scapa de complexe, ea este de vina ce sa mai

e mult mai usor asa, decat sa te corectezi pe tine

Crezi că nu am luat

Sailor a scris:

adevarul este, ca variantele lui harald te scapa de complexe, ea este de vina ce sa mai

e mult mai usor asa, decat sa te corectezi pe tine

ps: eu sunt adepta realitatii, nu pot merge mai departe fara sa stiu: de ce?

N-am remarcat ca sunt decomplexante raspunsurile lui Harald. Sau nu le-am citi inca pe toate, trebuie sa va mai frecventez. Tonice, da. Desi cred ca mori uneori Harald sa pari detasat si harsait, pus la adapost de surprizele pardalnicei de viata. Dar sa nu vorbim despre noi. Avem aici o Balanta ce risca sa intre intr-un nivel-toxic-de-dependenta-de-fosta. Hai la o cafea virtuala, depanam, psihanalizam, ne uitam la poze (daca suntem rai cu tine), ne lungim gatul dupa dragute, ne spui cu cine seamana, ne dai detalii picante, iti mai povestim si noi si realizam ca toate povestile de iubire care ne-au stors sufletul sunt POVESTI - adica atribuiri de semnificatii.

Exemplu - eu veneam de la munca, o luam de la serviciu ieseam undeva -> semnificatie 1 : pentru mine era important sa petrec timpul cu ea, sa imi vad prietenii, sa fiu mandru alaturi de ea, sa ne simtim bine, chiar intr-un soi de comuniune cu ceilalti... faptul ca ieseam era o dovada de iubire

semnificatie 2-> il iubesc pe Mihai, ma scoate in oras, ce bine daca ne-am permite un apartament, are prieteni draguti, e normal sa iesim, dar as fi vrut undeva mai fancy, mai moft, mai la vedere, la lume, ce dragut e cumm face el comanda, e atent daca mie- frig, imi place de el de nu mai pot, abia astept sa ne intoarcem in camera noastra inchiriata

Ce vreau sa spun este ca intr-un fel fiecare are perceptia lui despre acea realitate a iubirii traite in comun. Uneori coincid perceptiile, alteori nu. Pentru tine nu era grav un lucru, pentru ea, da si lua in functie de el decizii. Tu ai pierdut o mare iubire, ea siguranta si incredere in sine. De ce? Pentru ca asa ati perceput iubirea voastra. SI sunt corecte amandoua, ele fac parte din paradigma voastra, va ilustreaza perceptia. Cred ca alunec, putin.

Qusay

harald a scris:

Luna

Pupi a scris:

Salutare! Voi incepe prin a va spune povestea mea!

Am cunoscut-o acum 3 ani. O cheama Oana si ne-am intalnit, studenti fiind, la facultate in Bucuresti. Ea studia medicina, eu ingineria. Era cea mai buna prietena a verisoarei mele. A venit intr-o zi la mine in camera, impreuna cu verisoara mea si ne-am placut din prima clipa in care ne-am vazut. Mi-a propus sa ne mai vedem si am acceptat. Aveam o alta relatie atunci dar dura de putin timp si am acceptat sa ma intalnesc cu cea care avea sa devina omul care mi-a distrus viata. Stateam la camin amandoi si ne intalneam dupa cursuri si eram nedespartiti. E singura fata pentru care am simtit vreodata ca sunt nebun. Au urmat bineinteles nopti de dragoste nebuna si o iubire ca in povesti. Gelozia ei in acel moment era fara margini si eu ma simteam atat de iubit incat simturile au inceput incet sa-mi adoarma. De bani nu ne-am facut niciodata probleme, amandoi provenim din familii cu parinti "cu bani". Dupa un an in care ne-am iubit nebuneste si am facut absolut tot ce ar face doi oameni care se iubesc nespus, ea a terminat facultatea (e mai mare ca mine cu un an) si s-a decis sa se angajeze. O prietena foarte buna de a ei, o tipa care fiind toata viata ei nefericita si care o indemna din gelozie sa renunte la mine, i-a propus sa se angajeze la Hilton ca instructor de fitness (Oana arata super). De atunci viata a inceput sa ia o turnura tragica pentru mine. Nemaiputand sta in camin din cauza faptului ca ea a terminat facultatea a trebuit sa ne mutam in Bucuresti si sa platim chirie. A urmat un alt an frumos, timp in care m-am angajat si eu la o mare companie de IT&C. Viata incepuse sa fie grea, dar nu ne-am descurajat. Inca ne iubeam nebuneste si ea nu accepta niciodata invitatiile altora de a iesi cu ei (lucrand ca instructor de fitness, interactiona cu multi oameni si era imposibil sa nu primeasca diverse propuneri). La inceput nu ma dernjau propunerile primite de ea, chiar faceam haz impreuna de ele si sinceritatea ei m-a facut sa o iubesc si mai mult. Treptat insa am devenit din ce in ce mai gelos si pentru a-mi demonstra ca nu ia in seama acele propuneri m-a rugat sa petrec un weekend cu ea in hotel. Am fost foarte incantat de idee si ma simteam extraordinar cand ma prezenta tuturor spunandu-le "e prietenul meu, urmeaza sa ne casatorim" fapt care din nou m-a facut s-o iubesc si mai mult. Parintii ei si ai mei au devenit foarte buni prieteni, ieseau impreuna pe la gratare, pe la plimbari la munte, etc. Totul era minunat, pana intr-o zi cand ai ei nu au mai avut banii pe care ii aveau. Dintr-o data Oana s-a schimbat, a inceput sa devina ganditoare, nu mai comunica deloc, a inceput sa se inchida in ea. Cu toate acestea im jura ca ma iubeste si vrea sa ne casatorim. O iubeam extrem de mult si nu aveam nici un motiv sa cred ca nu ar fi reciproca iubirea, mi-o demonstra in fiecare zi. Acum 3 luni Oana insa s-a schimbat brusc. In continuare insa ma duceam sa o iau de la serviciu sa iesim cu cei care ii erau colegi si sa facem dragoste in fiecare noapte. Ne facusem planuri, voiam sa ne cumparam un apartament si sa ne castorim. Intr-o zi venind mai devreme de la serviciu am gasit-o foarte preocupata de telefon. Dupa vreo ora, o suna cineva si ii raspunde prin "Buna mai, stii ca ne-au vazut colegii impreuna". Nu-mi venea sa cred, am simtit ca lesin si chiar am cazut din picioare. Cand am intrebat-o despre ce e vorba mi-a raspuns ca nu e nimic, doar vrea sa se intalneasca cu un alt tip ca sa vada daca simte ceva pentru altcineva. A fost cea mai cumplita noapte din viata mea, cand impreuna stand, pe la 23:30 i-a sunat telefonul si a acceptat invitatia lui de a iesi in oras. Am ramas trasnit, totul a inceput sa se invarta in jurul meu si tot credeam ca glumeste, dar cand s-a imbracat si a iesit pe usa m-am convins ca nu o facea. Am inceput s-o sunt cand m-am trezit din "ameteala" dar nu a vrut sa-mi raspunda la telefon. A doua zi a venit senina acasa m-a sarutat si mi-a spus "Te iubesc enorm Mihai, dar el are bani si apartament in Bucuresti, accepti sa stau cu el pentru bani?" Am ramas mut de uimire si pentru prima data de cand ne cunosteam i-am tras o palma. Imediat dupa aceea ingerasul meu a devenit un demon si a inceput sa urle ca sunt nebun, ca vreau sa-i fac rau si ca nu ma mai iubeste. A plecat la servicu si am asteptat sa iasa de la munca. Atunci l-am vazut, era unul din colegii ei, un tip cu care mai ieseam in oras. O ura cumplita m-a cuprins atunci si in momentul acela am renuntat la tot. Am plecat din apartamentul in care stateam, mi-am inchiriat o garsoniera si de atunci nu mi-o mai pot scoate din minte, oriunde ma duc ma apuca dorul de ea, e de ajuns un gest, o melodie, o vorba, o imagine, un loc din cele in care obisnuiam sa ne ducem ca sa nu mai fiu om si sa ma simt pierdut. Nimic nu mai e ca inainte, viata nu mai e frumoasa, noaptea o visez, dimineata ma trezesc cu ochii in lacrimi stiind ca nu mai e langa mine si acum ma suna ca sa-mi spuna ca s-a mutat cu el, ca se simte extraordinar cand face dragoste cu el, ca e un tip extraordinar dar ca nu-l iubeste. Oare chiar nu isi da seama cat rau imi face? Din dorinta de a vedea daca simt si eu altceva pentru o fata am avut in cele 2 luni de cand ne-am despartit 4 relatii de scurta durata, dar oricand le atingeam o simteam pe ea, de cate ori faceam dragoste cu ele o doream pe ea, nu simteam nimic pentru ele. De ce nu pot simti, de ce o doresc inca dupa tot raul pe care mi l-a facut, de ce mi-a distrus viata dupa ce timp de 3 ani am fost nedespartiti si am stat in aceeasi casa? Timpul pentru mine s-a oprit, e extraordinar de greu sa vad oameni razand, cupluri iubindu-se, sa rad la randul meu mi se pare cumplit! De ce a ales oare sa-mi distruga viata dupa tot ce a fost intre noi?

DUREROS dar adevarat!fostul meu iubit mereu imi descria femeia asa cum e iubita ta(fosta?).....timpul sa- oprit dar sunt sigura ca va regreta!Asculta la mine...lasa timpul sa treaca,nu ii da semne ,arata-i ca nu iti pasa si va veni inapoi( sunt sigura!!)!Viata fara iubire nu e nimic!tipul ii ofera placere de moment ,dar daca te-a iubit si se pare ca da si stie ce inseamna iubirea o va cauta iarasi...tot in tine(cred,sper),dar VA FI PREA TARZIU!vIATA PE ACRE O ARE ACUM II VA USCA SUFLETUL!crede in tine ...timpul le va rezolva pe toate!!

anah a scris:

DUREROS dar adevarat!fostul meu iubit mereu imi descria femeia asa cum e iubita ta(fosta?).....timpul sa- oprit dar sunt sigura ca va regreta!Asculta la mine...lasa timpul sa treaca,nu ii da semne ,arata-i ca nu iti pasa si va veni inapoi( sunt sigura!!)!Viata fara iubire nu e nimic!tipul ii ofera placere de moment ,dar daca te-a iubit si se pare ca da si stie ce inseamna iubirea o va cauta iarasi...tot in tine(cred,sper),dar VA FI PREA TARZIU!vIATA PE ACRE O ARE ACUM II VA USCA SUFLETUL!crede in tine ...timpul le va rezolva pe toate!!

Problema e ca acum nu o mai vreau inapoi pentru nimic in lume. Ceea ce nu v-am spus este ca dupa ce ne-am despartit oficial, Oana nu a vrut sa plece din apartament. Nu avea unde sa se duca, il cunostea pe tip prea putin pentru a se muta la el. Cum crezi ca m-am simteam venind de la munca intr-o zi si mi-am gasit toate lucrurile mele mutate din dormitor in sufragerie, usa camerei (ma refer la dormitor) incuiata si cand a venit la randul ei de la munca mi-a zis ca e mai bine asa. Nici eu nu aveam unde ma duce atunci si a trebuit sa suport timp de o saptamana calvarul de a o auzi in fiecare noapte vorbind cu el la telefon, de a-si spune cuvinte de dragoste si de a veni la mine senina (cand ramanea acasa) sa-mi zica "ne uitam la un film?". Nu puteam dormi deloc noaptea, trebuia sa plec, sa ma imbat pana cand singurul lucru care imi ocupa mintea era cum sa ma ridic de pe scaunul pe care stateam, cum sa ies din respectivul club, cum sa ajung acasa si sa dorm. Doar asa puteam adormi si ea era la 5 metri de mine in camera alaturata si dormea linistita. Intr-un final n-am mai rezistat si am plecat eu, cu toate ca eu gasisem apartamentul. Ma duceam nedormit, nebarbierit, la munca la 7 dimineata, mergeam pe strazi nepasandu-mi daca da vreo masina peste mine, daca in momentul acela as fi putut sa pocnesc din degete si sa dispar in nefiinta, as fi facut-o fara ezitare, iar ea venea senina si-mi spunea "fii barbat, accepta situatia". Nu o voi ierta niciodata, nu as putea face niciodata asa ceva unui om, e cumplit de dureros. Vreau doar sa-mi revin si nu stiu cum, vreau sa gasesc puterea de a iubi din nou, dar nu mai am incredere in oameni, nu mai am incredere in nimeni, vreau sa rad din nou, nu fals, ci sa rad din inima, sincer, vreau sa traiesc din nou, vreau sa dau peste o fata care sa ma atraga la fel de mult ca ea, VREAU SA IMI REVIN! Atat!

Pupi a scris:

Nu o voi ierta niciodata, nu as putea face niciodata asa ceva unui om, e cumplit de dureros. Vreau doar sa-mi revin si nu stiu cum, vreau sa gasesc puterea de a iubi din nou, dar nu mai am incredere in oameni, nu mai am incredere in nimeni, vreau sa rad din nou, nu fals, ci sa rad din inima, sincer, vreau sa traiesc din nou, vreau sa dau peste o fata care sa ma atraga la fel de mult ca ea, VREAU SA IMI REVIN! Atat!

Plecand pe un nou drum cu astfel de sentimente, nu iti vei gasi linistea. Ai nevoie sa ierti si asta vine numai prin intelegere si acceptare ca fiecare face cat poate, cum simte. Chiar daca nu are dreptul sa iti provoace o suferinta.

Cu ura in suflet nu vei avea un zambet linistit si nici sufletul impacat. Pentru o viata noua, frumoasa, implinita trebuie in primul rand sa ierti ca trecutul sa nu te bantuie.

E grav sa spui ca nu vei ierta.

Oricum cred ca cel mai bine este sa lasi timpul sa curga si sa nu iei nici o decizie care sa te afecteze. Cand vei trece de un "anumit" prag o sa intelegi ce a fost, cum a fost si gata.

Orice om e liber sa faca ce vrea.

Nu poti sa ii impui tu ce sa faca.

La fel si tu esti liber.

O problema ar fi ca atunci cand iubim de mama focului ne asteptam sa primim la fel. Dar pe CINE iubim? Cine e persoana de langa noi. IUbim ceea ce exista real sau ceea ce vedem/priectam asupra ei?

Cunoastem aspiratiile reale ale celui de langa noi? In foarte putine cazuri omul nu primeste semnale ale felului de-a fi al partenerului. Dar de multe ori vedem lucrurile prin intermediul haloului de sperante, multa indragosteala si investitie si gir in alb. Este excelent si asa, mai ales daca intelegem ca asta facem - proiectam.

Si apoi partenerul de fapt e liber sa faca alegeri gresite, sa le regrete, sa le dreaga. Iar noi suntem liberi sa acceptam sau nu, sa ne infuriem sau sa compasionam. SI da, mai exista si greseli gratuite, dar nu fara explicatii. Din prostie, eronata interpretare, necunoastere de sine, iluzii. Asta e! Alegem daca viata noastra sta in asta, daca este doar atat, daca dam valaore esecului sentimental sau ne revoltam. DUrerea ta e un proces. Asa cum ai pornit-o probabil ca ai ales drumul totalei arderi a suferintei, cu tot ce decurge din ea: cap dat de pereti, furie, betii, innecat amar in fuste indiferente, pierdere, tristete... Pana cand ajungi pe burta. De acolo orice zvac nu poate decat sa-ti dea fie si cea mai mica forma de relief. Si cu asta incepe sa fie ceva. Daca vrei sa ajungi pana acolo, noi suntem aici, chibiti trecuti prin ciur si darmon, cunoscatori ai statului indelungat pe burta, pozitiei in genunchi si ridicarii in picioare - ce bine e! Daca te plictisesti si vrei sa scurtezi drumul ne gasesti - toti stim mai multe, dupa cat vad, despre suferinta decat despre fericire, ceea ce ne asigura o palpitanta cercetare a fericirii interioare.

Stiu ca n-ai puterea sa citesti acum, dar cand iti mai revii merita sa cauti "Secretul umbrei" de Debbie Ford de la For You.

Qusay, cu drag.

qusay a scris:

O problema ar fi ca atunci cand iubim de mama focului ne asteptam sa primim la fel. Dar pe CINE iubim? Cine e persoana de langa noi. IUbim ceea ce exista real sau ceea ce vedem/priectam asupra ei?

Subscriu 8) Nu iubim persoana reală de l

Dupa ce iti distruge viata, iti revii distrugandu-i-o si tu pe a lui/ei. Asa iti revii, de nu se poate!