Shur a scris:daca este cineva care considera ca libertatea si demnitatea de Om merita si pot fi jertfite in numele unei egalitati golite de sens, prost intelese si mai prost aplicate... da, acel cineva poate sa regrete comunismul in liniste. eu il compatimesc. si pentru ca niste oameni care aveau atunci varsta pe care o am eu acum au murit impuscati considerand ca nu, ii recunosc dreptul sa regrete comunismul. dar il folosesc si eu pe al meu sa nu il consider zdravan la minte.
Foarte frumos spus, dar ce este cu adevarat Libertatea? Ce este cu adevarat demnitatea de Om?
Exista astazi cu adevarat libertate? Suntem tratati toti in mod egal? Suntem respectati?
Sunt multe intrebari pentru care ar trebui deschise discutii separate.
Dar foarte multe sunt simple clisee. De exemplu, cat la suta din timp te gandesti tu cu adevarat la libertate si la demnitatea umana? Foarte, foarte putini oameni, si anume filosofi, anumite categorii profesionale se gandesc mai mult de 5%. In rest ne gandim la dragoste, la scoala sau la serviciu, la familie, la somn, la mancare. La fel era si inainte de '89. Sa nu crezi ca oamenii umbrau incruntati pe strazi gandindu-se tot timpul la lipsa de libertate. Eu aveam multe alte probleme. Frustrari apareau daca stateai la cozi interminabile, daca nu gaseai ceea ce doreai in magazin, rareori pentru ca simteai ca drepturile tale, ca om, sunt lezate. Oamenii obisnuiti nu isi dadeau seama de lipsa de libertate. Chiar cei care au murit in decembrie, au murit, mai ales pentru lucruri concrete: in Bucuresti revolta fata de cele auzite despre Timisoara, la Timisoara revolta fata de evacuarea lui Tokes, s.a.m.d.
Despre ce Libertati este vorba?
Hai sa spun cum am fost eu afectat.
Libertatea de circulatie afara. Sigur ca as fi vrut sa circul liber in Franta, S.U.A., sa vad lumea. Adevarul este insa ca nici acum, dupa 17 ani de libertate nu am iesit din tara, din lipsa de timp, de bani, din alte motive.
Libertatea de exprimare. Eu am fost si atunci si sunt si acum un moderat. Vorbeam deschis cu colegii din internat si il criticam pe Ceausescu, si mai ales pe ea pentru lucrurile care nu imi placeau: cultul personalitatii, lipsurile din magazine, programul TV. Retine insa ca ma refer la ultimii ani. In perioada 70-78 nu as fi avut nici aceste motive de carcoteala.
Libera informare. Asa cum am mai spus ascultam Europa Libera si comentam cu colegii apoi cele auzite. Uneori erau informatii tendentioase sau exagerate si imi dadeam seama. Dar ascultam si Radio Moscova si auzeam despre Perestroika si Glaznosti, ascultam si China, si Vocea Americii iar cel mai mult ma distra Radio Albania unde se lovea tare de tot si in URSS si in SUA, fara discriminare. Imi lipseau cel mai mult tratatele stiintifice recente, la Biblioteca Nationala nu erau accesibile decat cele mai vechi de 5-10 ani, la Biblioteca Academiei nu aveam acces, iar la facultate nu aveau carti noi.
Libertatea de gandire. Nu ma oprea nimeni sa gandesc tot ce vreau.
Libertatea religiei. Am fost si sunt liber-cugetator. Nimeni nu imi poate spune ce sa cred, nu am fost afectat.
Libertatea de asociere. Aveam un cerc de prieteni cu care discutam, nu mi-a trecut niciodata prin minte sa infiintez un partid, asa cum nu doresc nici acum.
Existau si unele drepturi atunci care nu mai exista azi, de exemplu dreptul la un loc de munca, dreptul la o locuinta, la un trai decent, pentru unii conteaza si aceste drepturi.
Demnitatea de om este incalcata astazi de sute de ori mai mult de patroni fara scrupule, stiu destule cazuri intre apropiati.
Scriu aceste randuri pentru ca asa am vazut eu, asa am trait eu. Daca cineva a vazut lucrurile dintr-o alta perspectiva, nu ma deranjeaza, atata timp cat este obiectiv. Astfel, cei mai tineri care citesc aceste impresii vor avea o imagine mai corecta asupra acelor vremuri si nu deformate de interese politicianiste.
Ce vremuri...
