Microcosmos8 a scris:Ca sa contina acceptarea starii de pacat, trebuie sa constientizezi pacatul si natura sa.Daca te referi la acceptare in sensul de asta este, eu nu sunt de acord , eu vad acceptarea ca pe un act al vointei si nu unul de renuntare.
nu , nu m-am referit la acceptarea aceea ,ci la a accepta ca esti un pacatos,si sa vrei o schimbare.
Auzirea cuvantului inseamna intelegerea lui, iar intelegerea se face prin capacitatea pe care ti ai muncit o singur prin experienta umana.Am credinta ca nu poti ierta fara sa intelegi ce ierti.Puterea de a ierta apartine de divin, ceva care dobandeste si omul in timp urmand, modelul divin.Daca Dumnezeu este asa drept cum toti ni L imaginam, nu cred ca nu si ar dori evolutie pentru om.Tu chiar crezi ca lumea este inafara Lui?
E adevarat,nu poti ierta fara sa intelegi ce ierti,dar tu incurci elementele.Sunt oameni morali in lumea asta,care sunt PERFECTI si spun asta in cunostinta de cauza,dar ei nu au nici o tangenta cu Dzeu.Poti fi moral,poti fi bun,poti iubi,poti sa ierti...dar poti sa faci toate astea fara sa Il cunosti pe Dzeu.
Crezi ca oamenii care isi spun atei,n au sentimente ,nu stiu sa fie buni,plini de afectiune,dragoste???
Eu cred ca ceea ce te invata raul .nu te invata binele si invers.Le consider necesare pe amandoua in evolutia omului.
corect!!!Pacatul ne arata ca putem deveni perfecti!
Este evident ca nu suntem in stare perfecta de armonie cu El(in asta si consta ratacirea), dar asta nu inseamna ca nu putem.Eu nu cred ca lucrurile s au intamplat cum s au intamplat, din intamplare.Eu cred in sensul lucrurilor si n cunoasterea pe care o aduna omul pentru evolutia sa.
Incurci "cunoasterile".Noi putem alege intre bine si rau,putem cunoaste binele....e vorba totusi despre SPIRITUAL.Dpdv spiritual suntem morti.,pentru ca ne-am indepartat de Dzeu!
Eu vorbeam de nasterea iubirii de Dumnezeu in urma cunoasterii pe care am adunat o(cei ajunsi la acel nivel)ce s a transformat in intelepciune divina si a produs trezirea.
cum ajungi la cunoasterea de Dzeu.daca il aveam pe Dzeu in noi,il ascultam si nu trebuia sa mai vina El sa moara ptr noi.
Eu cred ca indiferent ce facem in noi exista un pic din esenta divina, fara ca noi sa o constientizam.
asta suna un pic ca "...si dracii cred...si se'nfioara!"
ce inseaman esenta divina ??? Bunatatea noastra e ca o carpa manjita inaintea ochilor Sai.
Daca copilul meu ar apuca o pe cai gresite si m ar parasi pentru caile lui gresite(in sensul de facand rau oricui inclusiv mie)si ar inceta sa ma mai iubeasca , eu nu cred ca as putea sa nu l mai iubesc.Daca eu pot care sunt om ...Nu , nu cred ca nu este lumina divina in noi.
incurci iar moralitatea pusa in noi cu divinul.cum poti crede ca un violator are "o farama de divin in el" ?Sau un criminal ca hitler??
Nu ai de unde sa sti daca vom scapa vreodata sau nu de firea pamanteasca, sau de pacat.
ba stiu "vreodata" acela se refera la vesnicie !
Eu inteleg Mantuirea ca pe o eliberare de lume, de pacat,liberi de grija de sine care se naste prin desavarsire.
8) dar prin ce?
