Avalon73 531 Raportează post Postat August 25, 2023 (editat) Ieri (din Pataniile lui Haplea de Nicolae Batzaria): Doctor Haplea Sărăcise bietul Haplea Și de foame să nu piară, Lasă totul, satul, casa, Ș-o pornește razna-n țară. Tot gândind ce să-nvârtească: Bravo neică! S-a făcut! Doctor Haplea, eu sunt doctor, Pentru asta-s „priceput” Și cum intră într-o cumună, Strigă Haplea-n gură mare: “Eu sunt doctor, iar bolnavii, Chiar de moarte au scapare.” Iată vine o femeie, Domnu doctor, ian-poftește, Căci bărbatu-mi, vai de mine! Rău de tot se chinuiește. Merge Haplea și-l întreabă, Cum îi vine, unde-l doare, Iar femeii îi șoptește: “-Fii pe pace că nu moare!” Numai dați-mi niște pâine, Vin un litru, carne, ouă, Ca să fac o doctorie Și să-l scap într-o zi, două. Cum ajunge Haplea acasă, Dă-i cu vin, dă-i cu mâncare, Bea, mănâncă și-și urează: „Hai noroc și la mai mare!” Dar bolnavul peste noapte, `Nchise ochii pe vecie. “Ce mai doctor fuși, măi Hapleo, Și ce fu cea doctorie?” A murit, să-l ierte Domnul, Dar pe unul l-am scăpat. M-am scăpat pe mine însumi Căci de foame aș fi crăpat. Astăzi: ..doctorii Haplea au migrat, de la sat la oras, cu aceeasi mentalitate... Editat August 25, 2023 de Avalon73 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri