Probabilitate colonizare sistem solar

no-user-name a scris:

Mercur - probabilitate de colonizare:  0% 

Cu atmosfera  lipsa si temperaturi de 427 °C ziua si   −173 °C noaptea, NICI VORBA!  La temperatura aia niciun metal nu poate rezista, asadar orice nava spatiala care ar ateriza acolo ar fi topita la lumina Soarelui.  Nici peste 5 miliarde de ani, nici peste 10 miliarde nu vom putea sa colonizam aceasta planeta avand in vedere ca doar rocile pot rezista acolo.   Din pacate nu vom putea niciodata sa facem minerit pe aceasta planeta.   

Venus -probabilitate de colonizare:  0% 

Chiar daca pare a fi sora geamana a Terrei, cu presiune atmsoferica de 90 ori mai mare ca cea de pe Terra,   temperatura de 460 grade Celsius, ploi acide,   si atmosfera compusa din dioxid de carbon,  este absolut IMPOSIBIL sa paseasca pe Venus  vreun robot , o racheta sau un rover fara sa fie strivit de presiune atmosferica densa sau topit de picaturile de ploi  cu acid sulfuric.    Nici peste un trilion de ani aceasta planeta nu va putea fi vreodata colonizata.  S-ar lua in calcul trimiterea unor baloane si zepeline care sa pluteasca deasupra atmosferei venusiene, dar ar fi inutil cand avem destul spatiu pe Pamant, mai ales  aer respirabil. 

Luna - probabilitate de colonizare -  90%

Luna se afla la o distanta mica de 384 000 km de Terra. Nu are deloc conditii  prielnice vietii, dar poate fi locuibila daca porti un costum de astronaut pentru protectie,  Luna avand temperaturi intre -173 grade C si 127 grade C.  Nu prezinta fenomene extreme, doar riscul de a fi bombardat de asteroizi.  Are resurse de helium-3, fier, siliciu, magneziu, aluminiu , calciu , particule de apa sau gheata,  mangan si titaniu.Daca vom construi o baza subterana sau un dom la suprafata, oamenii ar putea locui 1-2 miliarde de ani  pe Luna pana cand Soarele va inghiti Terra.Plus ca e la 3 zile de deplasat, poate mai putin daca am calatori cu  rachetele lui Elon Musk.  E foarte posibil ca in urmatorii 50-100 ani omenirea sa construiasca cel putin o baza pe Luna.  Este obiectul spatial cel mai usor de colonizat din tot sistemul solar.     Pana la urma au fost 12 astronauti pe Luna. 

Marte - probabilitate de colonizare - 50% 

Marte pare a fi fratele geaman al Terrei, dar este indepartat, distanta Terra-Marte fiind de   157,790,093 km aproximativ , 54 milioane km cand e cel mai aproape.  Ar putea dura intre 2 si 3 ani o singura deplasare.    Pe Marte sunt temperaturi mici intre -150 grade C la poli  si    20 grade C  la ecuator.  Cu toate astea, fenomenele sunt extreme- furtunile de nisip si praful pot periclita echipamentele sau  ar putea murdari si scurtcircuita panourile solare de exemplu, furtunile fiind electrostatice. Clar ar trebui construita o baza subterana.    Apa s-ar putea obtine de la polii inghetati,  solul martian, daca e fertilizat, ar putea fi util pentru cultivat cartofi.  Sunt destule metale ce ar putea fi valorificate pentru minerit si materiale de constructii, inclusiv praful martian ar putea fi util pentru betonarea bazei subterane.   Marte poate ca nu ar putea fi terraformat prea curand, dar in urmatorul  miliard de ani , cand Soarele va deveni o gigantica rosie si va inghiti Pamantul, temperatura de pe Marte ar putea creste, activitatea geologica si chiar campul magnetic ar putea fi reabilitate, deci Marte ar putea deveni locuibil pentru o scurta perioada de timp (timp de cateva sute de milioane de ani) , probabilitatea de colonizare crescand atunci  la 100%.  Dar pentru scurt timp pentru ca nici Marte nu va fi crutat de giganticul rosu care ii va ridica temperatura de suprafata la 1000 de grade C, suficient ca roca sa se topeasca.  

Europa -   probabilitate de colonizare 10%

Europa are un strat de gheata, si posibil un ocean de apa care sa sustina viata subacvatica, dar nu poate fi locuibila la suprafata din cauza impactului de asteroizi sau gheizerelor, plus temperatura de -200 grade C.    Radiatiile sunt in cantitate mare din cauza magnetosferei lui Jupiter.   

Ganymede - probabilitate de colonizare 15%

Ganymede e ca Europa, dar cu o suprafata mai solida, e cea mai mare luna din sistemul solar  si are  un relief mai aspru, posibil cu ocean subteran. Dar ca si Europa, e expus radiatiilor joviene si are temperatura de -140 grade  C.   Ar putea fi locuibil daca oamenii vor construi o baza subterana si chiar colonizabil atunci cand Soarele va deveni o gigantica rosie si va inghiti Terra si va supraincalzi Marte.  

Callisto-probabilitate de colonizare 10%

Aceleasi conditii ca pe Ganymede si Europa.    

Io - probabilitate de colonizare 0% 

O planeta de gheata vulcanica plina de dioxid de sulf si sulfura.     

Titan-probabilitate de colonizare : 30%

O planeta  cu temperaturi de -190 grade C, ploi din metan,  atmosfera din azot si metan, plus lacuri din metan , cu atmosfera densa si suprafata lichida si cu apa inghetata   si deserturi.  Ar putea fi construita o baza subterana.  E mai locuibil ca Marte, dar este mai departe,fiind luna lui Saturn, aflat la  1,2 miliarde de km departare. Peste 2-3 miliarde de ani, cand Soarele va deveni o gigantica rosie, Titan s-ar putea incalzi si ar putea deveni locuibil pana cand Soarele va deveni o pitica alba in 5-6 miliarde de ani.  

Enceladus - probabilitate de colonizare 5% 

Ce este mai departe de Saturn e prea frig si inghetat ca sa fie locuibil si colonizabil, nici macar  intr-un   trilion de ani....

Titania -0% 

Miranda - 0%   

Triton -0%

Pluto - 0% 

Mercur are gravitatia lui Marte si putina apa, asa ca planeta merita terraformata utilizand un scut atmosferic semiopac cu conductibilitate termica si fluorescent.

Initial ar trebui sa activam niste vulcani, apoi sa pornim producerea gazului terraformant si va fi un gaz micronic destul de greu si rezistent la degradare, acesta constituind scutul atmosferic inalt semiopac, antiradiatii, si care va lumina prin efect de fluorescenta partea intunecata a planetei.

Venus are gravitatia Pamantului iar prin ecranare completa s-ar obtine lichefierea intregii atmosfere si reactionarea acidului sulfuric atmosferic cu dioxidul de carbon atmosferic rezultand carbonati de sulf, oxigen si apa suficienta (o parte a acidului va reactiona cu rocile). După o racire absoluta oceanele de dioxid de carbon vor ingheta.

Daca vom dori o teraformare pana la capat atunci vom bombarda Venus cu proiectile masice fie cu misile atomice ecologice care vor rupe crusta planetara generand supervulcanism care la randul sau va elibera vapori de apa si cenusa intunecand planeta, substante care vor reactiona cu atmosfera absorband-o si in final dupa limpezirea acesteia s-ar obtine o suprafata alba de calcar in parte magmatica, cateva oceane de apa putin adanci si o atmosfera de nitrogen si putin oxigen, suficiente plantelor sa genereze o atmosfera identica cu a Pamantului după decenii. Un scut-gaz-atmosferic similar aceluia de pe Mercur va mentine Venus luminat continu, la temperaturi optime si radiatiile nocive afara.

Luna este periculos de aproape de Pamant asa ca nu merita riscul terraformarii.

Marte are nevoie de un scut similar cu scutul mercuriano-venusian, doar ca de data aceasta scutul va fi bun izolator termic si complet transparent permitand soarelui sa incalzeasca marte si sa se retina caldura ajunsa la sol.

Pe planeta rosie vom proceda similar ca pe Venus rupand anumite fose si falii vulcanice, reactivand supervulcanismul martian care va trimite in atmosfera o cantitate uriasa de vapori de apa, nitrogen, samd.

Ceres - ar fi un avanpost de tranzit catre lunile lui Jupiter.

Lunile joviene ar putea fi teraformate prin fisurarea crustei pentru a permite gazelor si vaporilor de apa sa umfle atmosfera acestor planete pitice pentru a putea sustine scutul atmosferic de aceasta data un scut la fel ca si pe Marte insa mult mai greu pentru a nu fi pierdut in spatiu de catre gravitatia scazuta a acestor luni.

Practic de la Venus la Marte si lunile lui Jupiter, plantele vor genera ulterior oxigenul, deoarece la inceput acesta se va gasi in proportii insuficiente in atmosferele acestor noi lumi pentru a putea fi respirabil de catre animale si oameni.

Saturn, Uranus si Neptun vor fi semiterraformate prin racirea acestora si condensarea totala a atmosferelor acestora, ajungand in cativa ani precum Ceres, Pluto ori Triton.

Scutul teraformant in acest caz va fi unul  semiopac ori opac dar fluorescent la interior si exterior si cu proprietati conducatoare termic pentru a elimina caldura din atmosferele acestor planete.

Planetele exterioare  vor contine orase-baze-domuri deasupra gheturilor, in gheata fie in oceanele calde de sub aceasta crusta de gheata.

Triton, Titan, Pluto-Ceres, Sedna, Goblin, Farfarout, samd.

zod a scris:

Mercur are gravitatia lui Marte si putina apa, asa ca planeta merita terraformata utilizand un scut atmosferic semiopac cu conductibilitate termica si fluorescent.

Initial ar trebui sa activam niste vulcani, apoi sa pornim producerea gazului terraformant si va fi un gaz micronic destul de greu si rezistent la degradare, acesta constituind scutul atmosferic inalt semiopac, antiradiatii, si care va lumina prin efect de fluorescenta partea intunecata a planetei.

Venus are gravitatia Pamantului iar prin ecranare completa s-ar obtine lichefierea intregii atmosfere si reactionarea acidului sulfuric atmosferic cu dioxidul de carbon atmosferic rezultand carbonati de sulf, oxigen si apa suficienta (o parte a acidului va reactiona cu rocile). După o racire absoluta oceanele de dioxid de carbon vor ingheta.

Daca vom dori o teraformare pana la capat atunci vom bombarda Venus cu proiectile masice fie cu misile atomice ecologice care vor rupe crusta planetara generand supervulcanism care la randul sau va elibera vapori de apa si cenusa intunecand planeta, substante care vor reactiona cu atmosfera absorband-o si in final dupa limpezirea acesteia s-ar obtine o suprafata alba de calcar in parte magmatica, cateva oceane de apa putin adanci si o atmosfera de nitrogen si putin oxigen, suficiente plantelor sa genereze o atmosfera identica cu a Pamantului după decenii. Un scut-gaz-atmosferic similar aceluia de pe Mercur va mentine Venus luminat continu, la temperaturi optime si radiatiile nocive afara.

Luna este periculos de aproape de Pamant asa ca nu merita riscul terraformarii.

Marte are nevoie de un scut similar cu scutul mercuriano-venusian, doar ca de data aceasta scutul va fi bun izolator termic si complet transparent permitand soarelui sa incalzeasca marte si sa se retina caldura ajunsa la sol.

Pe planeta rosie vom proceda similar ca pe Venus rupand anumite fose si falii vulcanice, reactivand supervulcanismul martian care va trimite in atmosfera o cantitate uriasa de vapori de apa, nitrogen, samd.

Ceres - ar fi un avanpost de tranzit catre lunile lui Jupiter.

Lunile joviene ar putea fi teraformate prin fisurarea crustei pentru a permite gazelor si vaporilor de apa sa umfle atmosfera acestor planete pitice pentru a putea sustine scutul atmosferic de aceasta data un scut la fel ca si pe Marte insa mult mai greu pentru a nu fi pierdut in spatiu de catre gravitatia scazuta a acestor luni.

Practic de la Venus la Marte si lunile lui Jupiter, plantele vor genera ulterior oxigenul, deoarece la inceput acesta se va gasi in proportii insuficiente in atmosferele acestor noi lumi pentru a putea fi respirabil de catre animale si oameni.

Saturn, Uranus si Neptun vor fi semiterraformate prin racirea acestora si condensarea totala a atmosferelor acestora, ajungand in cativa ani precum Ceres, Pluto ori Triton.

Scutul teraformant in acest caz va fi unul  semiopac ori opac dar fluorescent la interior si exterior si cu proprietati conducatoare termic pentru a elimina caldura din atmosferele acestor planete.

Planetele exterioare  vor contine orase-baze-domuri deasupra gheturilor, in gheata fie in oceanele calde de sub aceasta crusta de gheata.

Triton, Titan, Pluto-Ceres, Sedna, Goblin, Farfarout, samd.

Uff, terraformare și terraformare!  Aș dori să mă scuzi, da până când n-o să „terraformăm” Pământul, care pare a fi în pragul colapsului, mi se pare un nonsens să discutăm la greu despre „terraformarea” altor planete.

Vriies a scris:

Uff, terraformare și terraformare!  Aș dori să mă scuzi, da până când n-o să „terraformăm” Pământul, care pare a fi în pragul colapsului, mi se pare un nonsens să discutăm la greu despre „terraformarea” altor planete.

Pamantul ne aparine si ne va apartine din ce in ce mai putin, asa ca nu cred ca are relevanta sa ne exprimam despre planeta ocultei mondiale. 

zod a scris:

Pamantul ne aparine si ne va apartine din ce in ce mai putin, asa ca nu cred ca are relevanta sa ne exprimam despre planeta ocultei mondiale. 

Are relevanță, pentru că, dincolo de posibilele scenarii de viitor, deocamdată toți trăim aici. 

Poi, chiar dacă ar fi așa, anume că Pământul ar aparține unei „oculte mondiale”, atunci „oculta” asta nu ar vrea și ea să beneficieze de un pământ curat, frumos, terraformat? 

Vriies a scris:

Are relevanță, pentru că, dincolo de posibilele scenarii de viitor, deocamdată toți trăim aici. 

Poi, chiar dacă ar fi așa, anume că Pământul ar aparține unei „oculte mondiale”, atunci „oculta” asta nu ar vrea și ea să beneficieze de un pământ curat, frumos, terraformat? 

Sint scene pentru un film stiintifico-fantastic, sau o secta noua!!!   

Planetele n-au un stapan cum s-ar crede ca unii ar vrea sa fie, cum este Bill Gates, insa si el este doar trecator pe aici si cand neuronii-si pierd functiile, e mort si rece ca restul.                                                                                                                                                                                                                                 

Eu nici n-ascult sau cred in asa ceva, bunicii ne-au spus sa nu dam coarne la niste persoane care se cred ca rostesc cuvinte mari cu care ne intimideaza.   Sint sarlatanisme toate astea.   

Piesa de baza a terraformarii este repornirea vulcanismului planetar care ar produce cantitati uriase de apa, nitrogen si praf vulcanic, elemente care ar racii planetele, ar curata atmosfera densa de pe Venus, ar genera oxigen, apa si nitrogen pe Mercur, Venus, Marte si chiar pe Luna, Ceres, Io, Europa, Ganimede, Calisto, samd. 

Omenirea poate accelera procesele de terraformare, este suficient sa ne gandim ca in loc sa asteptam ca vulcanii extraterestrii sa erupa singuri ii putem activa intr-o cantitate suficienta si sub forma supervulcanilor, apoi in loc sa asteptam sa evolueze plante, am putea insamanta planetele cu arbori iar oceanele lor cu alge pentru a genera o atmosfera densa de oxigen. 

Concomitent sondele aflate la sol vor incepe producerea scutului planetar din microsfere. 

Rachetele termonucleare ecologice pot actiona doar asupra vinelor vulcanice si nu pot fisura crusta planetara, prin urmare doar niste proiectile superrapide accelerate in tunuri magnetice ar putea strapunge scoarta planetelor, iar in cazul lui Venus ar fi nevoie si de un scut de plasma pe baza de MASERI atasat acestor proiectile pentru a nu fi franate in atmosfera acestei lumi fierbinti. 

Daca nu vom reusi totusi sa strapungem crusta planetara, atunci aceste proiectile vor putea cel putin sa sparga vinele cu magma a principalilor vulcani extraterestrii si astfel sa reporneasca vulcanismul planetar la scala mare si sincrona. 

https://en.wikipedia.org/wiki/Water_on_Mars#Present_water

Raportul deuteriu : hidrogen din rocile martiene studiate de Curiosity releva ca apa martiana s-a pierdut in spatiu in mod semnificativ dar o parte se gaseste tot pe Marte insa ascunsa sub un strat de noroi si nisip.

Marte teraformat ar fi deci pana la urma ar fi o planeta destul de umeda care ar putea intretine viata vegetala daca ne gandim ca după incalzire planeta ar dispune de o atmosfera aproape ca a Pamantului ca densitate insa formata din dioxid de carbon si putin azot.

Plantele ar transforma dioxidul de carbon in oxigen si treptat atmosfera ar deveni prielnica oamenilor.

Marte ar fi o planeta verde, o planeta a tundrelor verzi si a padurilor de taiga.

Dupa incalzire Marte ar avea lacuri si mari putin adanci in zonele depresionare, dar si deserturi intinse in zonele sudice.

Deoarece multa lume mi-a criticat paradigma cu privire la micro-gazul flotor terraformant, s-ar putea sa avem o solutie extrem de simpla, extrem de ieftina si la indemana atat pentru Marte cat si pentru Venus atat pentru reintroducerea oxigenului in atmosfera acestor planete cat si pentru racirea lui Venus respectiv incalzirea lui Marte cat si pentru protectia atmosferei si vietatilor la suprafata planetelor contra radiatiilor solare nocive. 

Ma refer la solutia biologica propusa de Carl Sagan inca din anii 60.

Este vorba despre alge unicelulare fotosintetizatoare cu plutitor atmosferic, un fel de saculet umplut cu hidrogen, care le-ar mentine la mare altitudine. 

Pe Venus avem o zona altitudinala la 50 de kilometri inaltime deasupra norilor de acid, unde exista nori din vapori de apa, azot si dioxid de carbon la presiunea atmosferica de 1 bar la fel ca pe Pamant si temperaturi constante de vara la +25C/+35C. 

Pe Venus acesti microbi ori alge s-ar putea acumula rapid in cativa ani producand cantitati uriase de oxigen si mai ales s-ar ecrana planeta de un praf verde-albastrui semi-opac format la altitudine din aceste alge /microbi plutitori fotosintetizatori. 

Astfel in cativa ani Venus ar incepe sa se raceasca brusc transformandu-se rapid intr-o planeta cu oceane de dioxid de carbon lichid propice dezvoltarii plantelor la suprafata sa. 

Pe Marte s-ar forma un strat atmosferic inalt mult mai rarefiat din aceste microorganisme fotosintetizatoare izoland putin atmosfera si ocultand-o de asemenea putin. 

Efectul ar putea fi unul de usoara incalzire. 

Totusi pentru Marte am putea utiliza niste microbi transparenti cu clorofila transparenta, astfel planeta s-ar incalzi si ar fi si izolata termic in acelasi timp. 

Dupa formarea marilor si lacurilor martiene putin adanci, am putea insamanta aceste ape cu alge brun-roscate care ar satura rapid cu oxigen atmosfera martiana, iar Marte ar putea deveni locuibil pentru oameni. 

Urmatoarele planete care ar putea fi terraformate in acelasi fel ar fi satelitii inghetati ai lui Jupiter: Calisto, Ganimede ori chiar si luna Europa. 

Pe Marte vor exista doua zone locuibile in emisfera sudica la nord de paralela 30 si anume Bazinul Hellas si Bazinul Argyre, iar in zona nordica zona Bazinului Idris, Canionul Valley Marinensis si zone intinse la marginea sudica a Oceanului Boreal. 

Pe Venus vom avea partea luminata de soare ca zona locuibila, inclusiv zonele polare in timp ce partea intunecata va fi dominata de o calota glaciara inconjurata de oceane din dioxid de carbon lichid. 

zod a scris:

Deoarece multa lume mi-a criticat paradigma ....

Pe Venus avem o zona altitudinala la 50 de kilometri....

Astfel in cativa ani Venus ar incepe sa....

Pe Marte s-ar forma un strat atmosferic...

Pe Marte vor exista .

Pe Venus vom avea ....

Daca mai este cazul, si eu iti voi critica paradigma

motivul principal: atat e multe presupuneri

contextual, pe biata noastra planeta apare, brusc, ceva despre care nu s-a presupus nimic

au ba?