zod a scris:plasticuri si fibre din supermateriale?!
Da, dar care sa nu fie daunatoare oamenilor si planetei.
Cum sa comunicam cu Extraterestrii aflati la ani lumina departare?
Început de mudcrab, Lun 25 dec 2017 · 167 răspunsuri · 13.088 vizualizări
Fiind rezistente nu vor fi daunatoare, adica nu se vor descompune.
zod a scris:Fiind rezistente nu vor fi daunatoare, adica nu se vor descompune.
Draga Zod, la un moment dat acestea ar trebui sa se poata "transforma", cumva...
Editat Mar 30 oct 2018 14:27
Da, s-ar recicla asemenea aluminiului ori cuprului.
" „Kepler a deschis calea pentru omenire de a explora cosmosul”, a precizat William Borucki, savant NASA retras din activitate, care a condus echipa originală a Kepler.Telescopul spaţial a descoperit 2.681 de planete din afara Sistemului Solar şi chiar şi mai mulţi candidaţi. A descoperit planete solide de dimensiunea Terrei care pot susţine viaţa. De asemenea, a găsit super-Pământuri: planete solide mai mari decât Terra dar mai mici decât Neptun.Datorită lui Kepler, s-a aflat că 20-50% dintre stelele vizibile pe cerul nopţii pot avea planete precum a noastră în zona habitabilă.Misiunea a ajutat la descoperirea unui sistem solar cu opt planete precum al nostru. „A schimbat cunoaşterea locului nostru în cosmos. Acum, datorită telescopului spaţial Kepler ştim că planetele sunt mai comune decât stelele în galaxia noastră”, a preciaat Paul Hertz, director al NASA.În 2013 a fost aproape pierdut din cauza problemelor la echipament, dar a fost salvat de experţi, putând să-şi continue misiunea. Noua misiune, K2, a dus la confirmarea a 350 de exoplanete, în a fară de cele deja detectate de la lansarea sa din 7 martie 2009 de la Cape Canaveral „Trăim într-o galaxie care abundă în planete, iar noi suntem pregătiţi să facem pasul următor în explorarea acestora”În total, au fost detectate aproape 4.000 de exoplanete, iar două treimi mulţumită lui Kepler. Boruki a precizat că descoperirea sa favorită este Kepler 22b, o planetă mai mare decât Pământul cu suprafaţa acoperită cu apă, nu prea rece, nu prea caldă, tipul care ar putea susţine viaţa.Succesorul lui Kepler, Tess, a fost lansat în aprilie şi deja a început să descopere exoplanete. „Trăim într-o galaxie care abundă în planete, iar noi suntem pregătiţi să facem pasul următor în explorarea acestora”, a precizat Padi Boyd, savant de proiect al NASA în cadrul misiunii Tess.De asemenea, sonda spaţială Dawn este aproape de sfârşit din cauza lipsei de combustibilul. Două dintre telescoapele mai vechi ale NASA au avut recent probleme cu echipamentu, dar şi-au revenit. Telescopul spaţial Hubble, care are 28 de ani, şi-a reluat observaţiile săptămâna trecută, după o perioadă de 3 săptămâni de inactivitate. Tot în octombrie, Chandra X-ray, de 19 ani, a avut probleme cu sistemele de ghidare, care au fost rezolvate.Acum, Kepler se află la o distanţă de circa 151 de milioane de kilometri de Pământ, pe o orbită stabilă în jurul Soarelui."
https://www.nextbigfuture.com/2016/08/a-proposed-space-telescope-for-quality.html
A proposed space telescope for quality viewing of earth sized exoplanets out to 45 light years and any object in the observable universe to 300 light year resolutionSome simulated images show how it would resolve a solar system like ours 45 light years away.
A simulated image of a solar system twin as seen with the proposed High Definition Space Telescope (HDST). The star and its planetary system are shown as they would be seen from a distance of 45 light years. The image here shows the expected data that HDST would produce in a 40-hour exposure in three filters (blue, green, and red). Three planets in this simulated twin solar system – Venus, Earth, and Jupiter – are readily detected. The Earth’s blue color is clearly detected. The color of Venus is distorted slightly because the planet is not seen in the reddest image. The image is based on a state-of-the-art design for a high-performance coronagraph (that blocks out starlight) that is compatible for use with a segmented aperture space telescope. Credit: L. Pueyo, M. N’Diaye (STScI).
The High Definition Space Telescope is a proposed space telescope that would be five times as bigand 100 times as sensitive as the Hubble, with a mirror nearly 40 feet in diameter, and would orbit the sun about a million miles from Earth.
The 10 milliarcsec resolution element of a 12 meter telescope (diffraction limited at 0.5 micron) would reach a new threshold in spatial resolution.It would be able to take an optical image or spectrum at about 100 parsec spatial resolution or better, for any observable object in the entire Universe. Thus, no matter where a galaxy lies within the cosmic horizon, we would resolve the scale at which the formation and evolution of galaxies becomes the study of their smallest constituent building blocks—their star-forming regions and dwarf satellites. Within the Milky Way, a 12 m telescope would resolve the distance between the Earth and the Sun for any star in the Solar neighborhood, and resolve 100 AU anywhere in the Galaxy. Within our own Solar System, we would resolve structures the size of Manhattan out at the orbit of Jupiter
Fain!
Pacat ca nu au reusit sa redea (din cauza locului in care se afla planeta Venus) si "culoarea" planetei Venus!
Editat Joi 1 nov 2018 21:24
Dupa acest telescop se pare ca nu va urma altul mai performant decat intr-un viitor mai indepartat.
zod a scris:Sunt tot cyber-sapiens, doar numele afisat contului l-am schimbat in zod, deci eu sunt actual ...
Mi-am dat seama. Bine că ai revenit, că, iote, mai discutăm și noi de una și de alta! 
zod a scris:Bine, dar nu inteleg ce nevoie am avea de resursele energetice din afara planetei cand hidrogenul oceanelor este infinit, la fel energia solara din zonele desertice si de stepa?!
Hai sa ne gandim cat de mult ar scadea consumul energetic daca nu am mai utiliza betonul si otelul ci plasticuri si fibre din supermateriale?!
Nu există resurse energetice planetare infinite. Hidrogenul oceanelor reprezintă o resursă vastă, într-adevăr, dar nu infinită. La fel și cu energia solară.
Și nu e vorba numai de faptul că am ajunge să folosim energia hidrogenului și a soarelui, ci e vorba, atenție, de cantitatea de energie manipulată. Dar hai să ne întoarcem oleacă la Kardashev, pentru că mă tem că n-a fost înțeles cum trebuie.
Nikolai Kardashev a fost un astrofizician, un om tobă de carte (recte de matematică și fizică teoretică) și care pornea de la considerente pur practice legate de posibilitatea comunicării cu civilizații extraterestre. El și-a dat seama că pentru a se transmite semnale în spațiu, la distanțe enorme și pentru ca acestea să mai și ajungă, e nevoie de energii uriașe.
De aici și coroborat cu premisa că, pe măsură ce o civilizaţie se dezvoltă tehnologic iar numărul populaţiei creşte, nevoia de energie va creşte și ea exponenţial, Kardashev a propus prin anii 60 o modalitate de a determina dezvoltarea unei societăţi în funcţie de câtă energie consumă şi de ce tipuri de energie are ea la dispoziţie. Și-a publicat rezultatele în revistele științifice ale vremii și a rezultat următoarea clasificare a civilizațiilor tehnologice corespunzător criteriului consumului energetic (încerc o traducere aproximativă):
I - o civilizație al cărei nivel tehnologic ar fi oarecum apropiat de nivelul actual al civilizației noastre, cu un consum energetic de aproxim. 4 x 1019 erg/s.
II - o civilizație capabilă de a valorifica întreaga energie radiantă a propriului soare (de ex., care să ajungă la capabilitatea de a construi o sferă Dyson), cu un consum energetic de 4 x 1033 erg/s.
III - o civilizație capabilă de a intra în posesia/ și a ajunge să manipuleze energia întregii galaxii, cu un consum energetic de aproxim. 4 x 1044 erg/s.
Cam asta este ceea ce a spus Kardashev și acum câteva observații...
1. Kardashev s-a oprit cu bun simț doar la trei tipuri de civilizații, spunând că, mai departe, adică o civilizație de tipul IV ar fi dincolo de puterea noastră de concepție și analiză. Bineînțeles că de atunci, au venit teoreticieni care au adus în discuție civilizații de nivelul IV, V, etc.
2. Se observă diferențe uriașe între diferitele tipuri de civilizații, în ceea ce privește consumul energetic.
3. După părerea majorității teoreticienilor, corespunzător acestei scări sau clasificări, deci potrivit consumului energetic, planeta noastră încă n-ar fi ajuns la nivelul I, ci s-ar afla actualmente cam la 0,72 din acesta. Ajungerea la nivelul I (asta dacă treburile ar merge bine și nu ne-am întoarce îndărăt datorită vreunui război devastator sau a unei pălituri de asteroid!), s-ar realiza cam în vreo sută, două de ani și s-ar traduce printr-o serie de realizări remarcabile, cum ar fi folosirea întregii energii planetare, ajungându-se treptat la controlul „forţelor naturii”, cum le zicem noi, adică la controlul ploilor, climei, uraganelor, seismelor, erupţiilor vulcanice etc.
Editat Vin 2 nov 2018 21:45