Credinta sau Stiinta

Nu spune ca tu te-ai considerat smerita.

La ce ajuta smerenia?

Of, Enki, sunt atatea de spus...

La ce nu ajuta smerenia in ascensiunea spirituala!

Serios acum, iti recomand, fie si just for fun, sa cauti un om ( nu musai crestin) - izolat de lume, cat de izolat. Poate un pustnic, un calugar tibetan sau un terapeut cunoscut - dar nu mediatizat. Chiar si un cioban care a fost toata viata lui cioban. Sau un medic iubit. Atentie, iubit. Mergi si vorbeste cu ei liber, nu despre ceva anume si vei intelege ce este si la ce foloseste smerenia.

Iar apoi gandeste-te ce ar fi omul si lumea fara acea farama de smerenie.

Ia-o ca pe un exercitiu, atat.

Smerenia nu inseamna umilinta, ci mai degraba modestie si constientizare cat de mic esti in lumea asta mare si cat de mult rau poti face cand ai impresia ca stii ce este mai bine pentru altii.

Poti sa crezi, poti sa intuiesti...dar nu poti sa stii!

Si, chiar daca o renegi, eu simt si smerenie multa in tine. De acolo iti vine credinta adevarata, care nu are nevoie de acte. Prin smerenie auzi Cuvantul, fara macar sa-l citesti. Dar na, atunci cand nu te lupti cu aroganta din tine, pentru smerenie ramane tot mai putin loc.

Pana la urma, ca nu apuc eu prea curand sa bat muntii sa caut calugari,

La ce ajuta smerenia? Cu ce este de folos omenirii un om smerit, care sta in creierii muntilor? Cu ce este diferita lumea pentru ca in creierii muntilor intr-o pestera traieste un calugar evlavios, smerit, intelept?

Daca smerenia este ce ai spus tu aici

Smerenia nu inseamna umilinta, ci mai degraba modestie si constientizare cat de mic esti in lumea asta mare si cat de mult rau poti face cand ai impresia ca stii ce este mai bine pentru altii.

Atunci sunt si eu smerita. Da, suntem mici in lumea asta mare. Suntem nesemnificativi comparat cu universul. Cat de nou veniti suntem, cum abia am deschis ochii in univers noi ca specie umana. Si nu pot sa nu observ cum ne umflam in pene deja la o clipita dupa ce am aparut, ca suntem buricul universului, varful suprem al creatiei.

Pai, de exemplu. Ar mai suferi cineva, daca am fi smeriti si ne-am vedea fiecare de ,,pestera'' noastra?

Eventual sa intervenim doar cand suntem chemati si doar atat?

Pur teoretic vorbind.

Probabil ca nu ar mai suferi nimeni, dar nici nu ar evolua.

Nici nu si-ar mai deschide mintea. Tu ramai smerit in religia ta un budhist ramane smerit in al lui, nu mai aflati unul de celalalt niciodata. Daca nu ar veni unul din asta, ne-smerit, mai activ asa si mai comunicativ, sa iti bage sub ochi si niste invataturi budiste de exemplu ai trai cu impresia ca bula ta de smerenie e tot ce exista. Eu am spus intotdeauna ca intelepciune si morala gasesti in multe religii nu doar in crestinism. Daca stai in pestera ta si atat, nu ajungi niciodata sa le descoperi si e pacat de bogatia textelor religioase de pe lumea asta sa nu le cunosti.

Enki a scris:

Daca smerenia este ce ai spus tu aici

Atunci sunt si eu smerita. Da, suntem mici in lumea asta mare. Suntem nesemnificativi comparat cu universul.

Pana aici, daca recunosti asta, recunosti la fel de bine ca, noi, oamenii, suntem ,,pacatosi'' si, daca nu ne infranam pornirile - riscam sa ii ranim pe cei din jur. Smerenia e un exercitiu pentru spirit, asa cum este educatia fizica pentru organism si moralitatea pentru psihic.

Tu ai impresia ca eu, pentru ca sunt crestin, am impresia ca sunt la varful creatiei? De ce? Crezi ca eu consider ca un om e mai important decat o maimuta?

Cu toate astea, insa, daca o maimuta imi ataca copilul, fac tot ce pot sa il apar. La nevoie, omor maimuta. Consider ca si tu ai face la fel. Asta inseamna ca pun viata copilului meu mai presus decat a un animal, dara fel as face si cu un criminal, om fiind. Asta ar insemna ca maconsider pe mine sau pe copil mai importanti pe lume?

Chiar deloc.

Doar aleg. Pentru mine.

Ti se pare smerenie sa spui despre tine, ca specie, ca tot universul asta cu miliarde de galaxii a fost facut de dumnezeu doar ca sa te gazduiasca pe tine, omul?

Dar cine si unde se spune asa ceva?

De fapt, este si mai mult decat am spus. Editez mesajul dupa ce gasesc versetul

De fapt, este si mai mult decat am spus. Editez mesajul dupa ce gasesc versetul

Ideea era ca omul este ultima creatie a lui dumnezeu, care i-a dat lui pamantul si a facut si universul pentru a-si arata puterea in fata omului.

  Isaia 45:12 Eu am făcut pământul şi omul de pe el Eu l-am zidit. Eu cu mâinile am întins cerurile şi la toată oştirea lor Eu îi dau poruncă.

Asta il cautam

Deuteronom 4 Sau, privind la cer şi văzând soarele, luna, stelele şi toată oştirea cerului, să nu te laşi amăgit ca să te închini lor, nici să le slujeşti, pentru că Domnul Dumnezeul tău le-a lăsat pentru toate popoarele de sub cer

Enki a scris:

Nici tu nu poti sa bagi mana in foc ca esti mai fericita si mai bine asa, din moment ce nu ai trait experienta eliberarii de religie. 

Interesanta idee.  N-as fi imaginat ca la unii atat de complicat este renuntarea la ceva inutil.  La mine totul e simplu, imi place sau nu!!!   

Olga, cel mai greu este pana iti dai seama ca e inutil.