de ce am stat?

1. Blocheaza-i numarul de telefon, blocheaza-l pe facebook si pe toate retelele de socializare. Asta chiar acum, si apoi iti poti schimba si numarul, sa fii cat mai sigura de ruperea legaturii cu el.

2. Neaparat mergi la psiholog si cauta unul bun.

3. Vorbeste cu parintii tai, cu bunicii, cu alte rude sau cu prietena ta sa faca tot posibilul sa te convinga sa nu te mai intorci la el atunci cand iar iti vine de plecat. Zic asta pentru ca in momentul acela nu o judecata limpede te va determina sa o iei din loc, ci tot dependenta de agresor.

4. Incearca sa nu petreci prea mult timp singura. Cauta mereu sa fii in compania unei persoane apropiate si de incredere, iti va mai abate gandurile - plus ipoteza in care ar veni dupa tine.

5. Fa toate activitatile care te bucura de regula, eventual acompaniata de altcineva apropiat si aplica ce spune psihologul.

Sper sa reusesti sa te desprinzi. Nu merita dragostea ta acest om! Iar tu - TU meriti sa fii cu adevarat respectata!

Logic ca inoculat tot de el pentru ca se temea.

Daca o indruma bine el era singur demult.

Sociopatii nu-s si prosti, dimpotriva.

Ea a mers la psiholog, iar el stia asta. Ea a crezut ca il convinge in acest fel sa se schimbe.

Daca a vazut ca nu este nicio schimbare, a renuntat, ca si cum tratamentul era pentru el si nu pentru ea.

Gaslight a scris:

A mentionat deja ca a mers la psiholog, dar erai tu prea concentrata sa ma ataci si n-ai observat asta :)

Vrei sa-i recomand ceea ce ea a facut deja?

Eu nu am citit sa fi facut terapie. 

Plus ca nu toti avem norocul sa ne putem deschide la primul psiholog intalnit. 

Abbie M. a scris:

De asta nu ii pot suporta pe cei "scoliti" de Gary Walters (Out of the Fog, forum pe care il promovezi sau il promovai), MacKenzie si toti ceilalti. Pentru ca habar nu aveti ca au si altii habar despre viata, in linii mult mai largi.

Eu nu-ti spun tie ce sa citesti si astept acelasi lucru din partea ta. Sincer sa fiu ma doare undeva ca nu ma poti suporta tu ... nici macar acolo.

Davi_ a scris:

Plus ca nu toti avem norocul sa ne putem deschide la primul psiholog intalnit. 

Eu nici la tribunal n-as spune ce vor ei chiar sa fiu jurata, d-apoi la psiholog care-i si el un om!!!    

Gaslight a scris:

Eu nu-ti spun tie ce sa citesti si astept acelasi lucru din partea ta. Sincer sa fiu ma doare undeva ca nu ma poti suporta tu ... nici macar acolo.

Da, s-a vazut ca te doare in fund de ce spun ceilalti. Ai venit pe un forum unde userii stiu cate ceva despre relatia victima-agresor, despre psihologie, despre curente psihologice chiar (analiza tranzactionala, terapia rational-emotiva), sa le tii predici despre sus-numita relatie. Nu au fost de acord cu tine, ti-au explicat de ce, ti-au dat argumente si tu nu i-ai bagat in seama absolut deloc. Ce sa mai si dialoghezi cu ei, sa le arati ca le-ai inteles punctul de vedere, sa iti pui un pic problema ca poate stiu si ei ce vorbesc. Te-ai bagat intr-un colt, crezand ca ei nu inteleg nimic, si ai continuat netulburat cu ale tale. Ma rog, ai tinut seama de avertismentele moderatorului, ca ai fost obligat. Dar iata ca vine cineva realmente abuzat si tot ce poti sa spui e sa citeasca articole de pe net, in timp ce ceilalti useri abordeaza problema din mult mai multe unghiuri. Tu esti in continuare netulburat, sigur pe ce ai citit tu pe net. Scuza-ma, dar comportamentul tau e complet irational. Si tu, cu gandirea facuta zdrente si comportamentul asocial, te simti guru al relatiilor si, desigur, neinteles. 

Va rog, nu va contrati din cauza mea, cred ca aveti intentii bune cu totii.

Intr-adevar, nu am urmat terapia, ci am fost la mai multe sedinte la o doamna psiholog foarte buna, dupa parerea mea. Nu am mai continuat pentru ca imi tot rascolea amintiri din trecut, le-am inteles, au fost anumite traume, nimic pana la urma grav, poate ca am fost eu o fire mult prea sensibila. Si apoi da si el o lua in deradere si se purta mult mai frumos si eu aveam anumite probleme financiare si am abandonat.

Ideea e ca da, am incercat foarte mult sa il inteleg, de ce se poarta asa, de ce imi vorbeste asa, am citit foarte mult si intr-un final cred eu ca am inteles ce era de inteles, asa e el, nu poate fi schimbat.

Ce doare si e socant e cand vezi ca nu simte nimic, ca pur si simplu nu simte, ca stai atata timp cu un om ai totusi niciodata nu i-ai vazut sclipirea aia in ochi, ca nu te-a atins niciodata cu dragoste, s-o simti, ca nu stie sa mangaie, ca totul pare asa de mecanic.

As scrie mai mult aici dar sunt la serviciu si e dificil. Ma ajutati, m-ati ajutat mult aseara, va multumesc!

Dar ce te-a facut sa iti doresti sa fii cu el? Ca toate au avut un inceput.

pisi2013 a scris:

Ce doare si e socant e cand vezi ca nu simte nimic, ca pur si simplu nu simte, ca stai atata timp cu un om ai totusi niciodata nu i-ai vazut sclipirea aia in ochi, ca nu te-a atins niciodata cu dragoste, s-o simti, ca nu stie sa mangaie, ca totul pare asa de mecanic.

Inceteaza sa mai ai asteptari de la el.  Cred ca este momentul sa iti muti atentia catre tine, catre ce vrei sa faci cu viata si sanatatea ta. Acest om nu merita toate sentimentele tale frumoase. Nu le merita, pentru ca nu le intelege. Si nu le intelege, pentru ca este defect, nu pentru ca tu nu stii sa i le arati. Da, asta este cuvantul: defect.

Din pacate, exista si oameni defecti, dar cei normali sunt majoritari.

La fel ca tine, fiica mea se invinovatea si/sau incerca sa inteleaga de ce a stat, de ce a acceptata sa ii faca toate acele mizerii. 

Dupa parerea mea, abordarea din acest unghi este gresita. Raul acesta revarsat asupra ta, nu l-ai acceptat constient. Nu este ca si cand, desi stiai ca te arzi, ai pus mana contienta pe un carbune incins. El este om, era firesc sa presupui ca are rationament, ca are sentimente, ca poate discerne binele de rau. E firesc sa ai asteptari, dar pana la un punct. Pana in punctul in care devii constienta ca ceva nu este in regula, iar aceasta constientizare te face sa il vrei departe de tine.

Tu esti in acel punct. Este foarte important acest pas pe care singura l-ai facut. Daca inca nu poti face urmatorul pas care te poate duce si mai departe de el, incearca macar sa ramai acolo unde esti acum. Ramai acolo si asteapta sa se opreasca acel carusel emotional in care ai fost pana acum. Adica, fa altfel si altceva, fata de ceea ce ai facut pana acum. 

Siguri te intrebi "cum poate fi un om... atat de neom???" Poate fi.Si poate fi asa, fara vreo legatura cu tine sau cu "mine" Punct. Asa cum unele mame isi omoara pruncii.  Cum poate exista o asa mama? Exista si atat. De ce sa incerc sa inteleg ceva ce nu este de inteles? 

Nu mai incerca sa il intelegi. Pe oameni de genul asta... abia ii pot intelege psihiatrii. 

Stii care este partea buna in tot c ei s-a intamplat fiicei mele? (Pentru ca intodeauna exista si o parte buna.) Acum ii identifica pe acesti indivizi din prima, le taie orice sansa din start. 

Cand iubim suntem vulnerabili si deseori trim experiente dureroase. Cred ca nimeni nu e scutit de asta, dar important este sa capatam experienta, sa nu le repetam.