Jump to content
Forum Roportal
pisi2013

de ce am stat?

Rate this topic

Recommended Posts

Buna!asta e intrebarea care ma framanta, de ce am stat? E iubire sau e obsesie sau e dependenta sau e stima de sine zero sau toate la un loc? Aproape 4 ani, jigniri nenumarate (tin la tine ca la un caine, zisa la inceput, ma insela deja, eu nu stiam inca) am ramas. Violenta verbala si fizica, cea mai rea m-a dus la Floreasca, pe perfuzii cu suspiciune de coasta rupta, ochi vineti, de cel putin doua ori...dupa episodul Floreasca a mai urmat o runda, acasa...i-am spus medicului care era prietena cu fratele lui, de ce i-am spus? De parca nu era evident. Nu am plecat atunci, am plecat cateva zile dupa, m-am intors in alte cateva zile...ptr ca am vazut in ochii lui care mereu sunt reci, ceva...teama ca ma pierde...asta m-a intors atunci...ca am vazut/simtit ceva, un sentiment, ca e om...m-a inselat, m-a mintit si-a gasit scuze, de obicei a fost vina mea...am locuit impreuna un an si ceva, m-a inselat inainte de asta, nu conteaza oricum, sunt convinsa ca si acum o urmareste pe fb, are conturi false. Maica-sa se poarta cu el de parca are 10 ani, desi are aproape 40, e vazut drept barbat matur, realizat profesional,dar acasa...e copilasul, iar eu, eu nu sunt de nivelul lui,el a mai avut femei si va mai avea...imi spunea ea in ajunul Craciunului, cand m☆am suparat groaznic pentru ca o tot aducea in discutie pe fosta lui si el s-a luat de ea si ea a simtit nevoia sa se ia de mine. Pentru ea el e cel mai bun, copilasul ei cu care si-ar fi dorit sa petreaca sarbatorile doar ei, fara mine...fata aia nu are mama? Am auzit tot...afectiunea a lipsit mereu, asa e el, scuza favorita.niciodata nu a fost el de vina pentru nimic, doar eu si daca el a gresit, eu l-am provocat. Niciodata nu si-a cerut scuze si sa il si cred, doar vorbe si alea foarte rar.au fost vacante, multe si in jumatate de lume, dar cand nu eram eu erau altele...nu conteaza cu cine merge, important e aa fie una...am platit la unele, la cele mai multe nu, nu ma pot compara cu el. Dar nu vacantele au contat, ci clipele alea cateva frumoase.nu pot sa stau fara sa il ating, fara sa il simt langa mine, dupa orice cearta serioasa, la primul semn din partea lui uit tot ce am spus ca nu am sa fac si ma intorc si o saptamana e bine apoi e la fel...mi-a indepartat toti prietenii, aproape si familia, nu am realizat nimic pentru mine de cand sunt cu el, doar el a fost mereu pe primul loc, el si dorintele lui. De ce nu am plecat pana acum? Ce ma tine asa? De ce acum sunt asa de hotarata si peste o saptamana doua la primul semn fug iar la el?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sindromul Stockholm.

Denuntul la politie si vizita la psiholog sunt imperios necesare. Salbaticul ala trebuie neaparat pedepsit - in momentul de fata ii esti deopotriva victima si complice.

  • Upvote 5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Da, Adal, se intampla. Nici nu avem idee ce este cu adevarat in spatele unei masti...o victima, un agresor. El poate poza intr-un barbat integru, care tine in mana destinele unora, ea poate fi o femeie inteligenta si cu ceva succes la barbati...pacat ca nu ii vede, ochelarii sunt de cal.

 

Am fost la psiholog, bineinteles el a luat totul in ras, mai bine ii dau lui banii...am oprit sedintele pentru ca m-am simtit manipulata si si de ea si un singur manipulator imi e mai mult decat suficient in viata.

Intr-o seara a venit politia, chemata de sora mea, nu ii raspundeam la telefon si i-a fost teama. Nu am facut plangere, nu mi-am scos certificat medico legal, nu am vrut sa ii fac rau...m-as fi simtit vinovata...tot eu...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Buna, pisi. Nu stiu de ce ai stat, dar e clar ca nu trebuie sa mai stai nicio clipa. Trebuie sa gasesti puterea sa pleci odata pentru totdeauna. Cere ajutor de la psiholog, de la prieteni, de la familie, de la cine stii tu. Ai unde pleca, ai cu ce te intretine?

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sindromul Stockholm.

Denuntul la politie si vizita la psiholog sunt imperios necesare. Salbaticul ala trebuie neaparat pedepsit - in momentul de fata ii esti deopotriva victima si complice.

Nu e rapita si sechestrata dar da, la psiholog trebuie neaparat.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pe forum, ca anonima poti sa spui cuiva suferintele tale pe care poate nu ai cui sa le spui. Noi te putem asculta, dar daca te poate ajuta cineva, aceea esti doar tu.

Puteai alege psihologul, dar l-ai ales pe el. Ciudata alegere pentru mine.

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am fost la psiholog, bineinteles el a luat totul in ras, mai bine ii dau lui banii...am oprit sedintele pentru ca m-am simtit manipulata si si de ea si un singur manipulator imi e mai mult decat suficient in viata.

Intr-o seara a venit politia, chemata de sora mea, nu ii raspundeam la telefon si i-a fost teama. Nu am facut plangere, nu mi-am scos certificat medico legal, nu am vrut sa ii fac rau...m-as fi simtit vinovata...tot eu...

Tu trebuie sa mergi la psiholog dupa ce scapi de el, tocmai din cauza ca nu o sa functioneze din cauza presiunilor venite din partea lui.

E o relatie toxica, scapa de el, apoi mergi la psiholog, vezi daca se schimba ceva dupa o luna, dar neaparat facand astea doua lucruri simultan.

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×