Ven 9151 Raportează post Postat Martie 28, 2016 Ce sa fac? M-am hotarat, ori ori. Cum sa fac sa dezechilibrez aceasta balanta intre nebunie si normalitate? Va rog, daca puteti sa imi dati sfaturi gandite de voi, nu citate din Tony Poptamas. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Abbie M. 6295 Raportează post Postat Martie 28, 2016 Simplu. Renunti la ideea falsa de normalitate si nu iti mai faci probleme comparandu-te cu mastile altora (pentru ca nici ei nu se manifesta asa cum sunt). 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ven 9151 Raportează post Postat Martie 28, 2016 Daca renunt la ideea de normalitate, trebuie sa renunt si la viata de om normal? Job, prieteni, socializare, hobby, etc? Sau pot accepta ca sunt nebun/a si sa traiesc la fel ca cei din jurul meu care sunt sau se considera normali? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Unknown 15043 Raportează post Postat Martie 28, 2016 Cine a diagnozat in acest caz si n-a dat o reteta sau plan de tratament??? 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ven 9151 Raportează post Postat Martie 29, 2016 Nu este un diagnostic, este o realitate, asa cum o vad eu. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Unknown 15043 Raportează post Postat Martie 29, 2016 Cum sa fac sa dezechilibrez aceasta balanta intre nebunie si normalitate? Stabilesti pentru tine ce ar fi normal, nu pentru altii ca este o mare diferenta intre notiuni ... si de acolo te orientezi. Ai vazut sporturi extreme ... amatorii acestori placeri, pe altii-i cred nebuni care n-au curaj sa sara din prapastie cu o masina in mlastina, sa zicem. Cam asta e realitate cu normalitate, unitatea de masura tu bati in cuie. Daca pentru tine este normal, asta conteaza. 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13013 Raportează post Postat Martie 29, 2016 (editat) Toata lumea are fantezia asta ..de a se considera 'a-normal' Ah, ca suna mai bine 'nebun' o fi.. Nici nu ar trebui sa iti pui asa problema. Cu totii suntem diferiti, putini au insa curajul sa isi traiasca autenticitatea. Totul depinde de tine. Implinirea asupra propriei existente nu ti-o dau altii. Editat Martie 29, 2016 de stupid_me 4 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
BigDefender 2294 Raportează post Postat Martie 29, 2016 Intre normalitate si "anormalitate" este o lama de cutit, majoritatea dintre noi facem echilibristica fara sa ne taiem toata viata! 8 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Abbie M. 6295 Raportează post Postat Martie 29, 2016 Daca renunt la ideea de normalitate, trebuie sa renunt si la viata de om normal? Job, prieteni, socializare, hobby, etc? Sau pot accepta ca sunt nebun/a si sa traiesc la fel ca cei din jurul meu care sunt sau se considera normali? Repet ca nu are rost ca cineva sa isi compare personalitatea reala cu mastile altor persoane (pentru ca in mare numai asta vede; masti; nestiind daca ceva in spatele lor e autentic). Nu poti sti ce e normalitatea (daca exista asa ceva) analizand cum par altii. Ar trebui sa stii cum sunt cu adevarat.Ori asta... o stiu doar ei. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Fernandaa 2770 Raportează post Postat Aprilie 1, 2016 si nici ei intotdeauna...... 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
