Sigur că mi se pare firesc să recunoști atunci când greșești.
Mă întreb unde era țara hitiților acum șase mii de ani? Dacă te-ai fi dus cu tractoru pe acolo, acu patru mii de ani, aș fi putut, așa, să-mi fac o idee. Dar acum șase mii de ani?...
Oricum, toată povestea cu analogia asta dintre creier și motorul tractorului este de-a dreptul puerilă Poate bună pentru a-i păcăli în țara lor pe hitiții de acum...câți ani spuneai?...sau pentru cultura debordantă a unui popă de țară din secolul trecut, însă nu prea bună pentru cei de acum. Și oricum nu răspunde obiecțiilor anterioare, recte în ce măsură „mintea este fix creierul” și că „nu există minte, după cum nu există inconștient,
Fiero a scris:Referitor la Seramis, ce sa zic? Cred ca multora dintre cei nefamiliarizati cu stilul lui de a gandi nu le vor fi pe plac ideile sale si nici modul in care se pricepe sa le impartaseasca altora. Poate parea foarte infumurat, arogant si cu totul obtuz la modul altora de a gandi. Dar sa stii ca aproape la fiecare articol pe care-l scrie el face trimiteri la articole sau carti ale unor oameni de stiinta ale caror rezultate in munca sunt recunoscute pe plan international, unii dintre ei fiind laureati ai unor premii in domeniul in care activeaza. Si pentru ca eu il urmaresc de multi ani, stiu ca e capabil sa renunte la unele dintre conceptiile in care alta data credea, atunci cand ajunge la concluzia ca erau gresite. Si face asta studiind permanent (psihologie, neurostiinta, genetica), nu dintr-o toana. Eu despre el am aflat citindu-l pe Adrian Nuta, care avea un site pe care adunase cativa oameni extraordinari. Fiecare dintre acestia erau foarte bine informati si extrem de inteligenti. Din pacate, au renuntat sa scrie impreuna pe acel site si fiecare si-a continuat activitatea altfel, unii pe bloguri, altii pe facebook. Si mai are un atuu in fata mea Seramis, reuseste adesea sa ma faca sa rad, uneori in hohote, foarte rar intalnesc oameni care reusesc sa faca asta, oi avea eu un simt al umorului mai ciudat, nu neg asta.
Sa stii ca singurul lucru care ma deranjeaza, daca pot spune asa, la Seramis este faptul ca am observat la el certitudinea ca lumea nu poate fi rezultatul operei unui creator, cu toate consecintele care decurg din asta. Cred ca din pricina asta nici macar nu poate sa priveasca cu seriozitate o alta teorie despre minte decat cea pe care si-a format-o deja, sa incearca sa se convinga daca ar putea fi adevarata, nici atat.
Eu nu spun că n-aș fi de acord cu toate ideile lui. Chiar am recunoscut mai devreme că abordează în mod interesant multe teme și că scrie frumos. Dar nu-s de acord cu abordarea lui materialistă, asta e.
