Nu neg ca a avut defecte.
Insa intrebarea este: ar fi putut guverna daca nu ar fi avut si o latura autoritara si cruda?
Fa un exercitiu de imaginatie: tu esti nepoata lui Iulius Cezar, si esti indreptatita sa pretinzi mostenirea sa (nu doar avere, ci si realizarile sale politico-militare).
Fie te duci la Roma si iti ceri drepturile in fata senatorilor, stiind bine ca ei vor fi ostili, fie lasi lucrurile sa curga, insa esti constienta ca risti sa fii ucisa, pur si simplu pentru ca persoane importante sa evite accederea ta la putere.
Te duci la Roma si iti ia cativa ani sa ajungi la putere, sa convingi senatorii, sa iti invingi adversarii, sa pui capat razboiului civil.
Asta inseamna expeditii militare, razboi pe mare si pe uscat, supunerea trupelor si generalilor tai, continuand sa guvernezi Roma prin emisari.
Apoi ai un Imperiu in fata ta.
El subzista prin taxe. Stii ca perceptorii de taxe au tendinta sa mareasca abuziv taxele, infuriind populatia, saracind-o, si astfel slabind puterea militara a Imperiului.
Daca te iei de iei, risti ca ei sa isi puna la lucru otravitorii, relatiile din Senat (multi chiar au facut averi necinstite), criminalii platiti, conspiratiile implicand militari si aristocrati, etc.
Daca nu te iei de ei, atunci ei vor slabi Imperiul.
Traian i-a pus pe plute si i-a lasat sa moara pe mare, ca sa scape Imperiul de coruptie, lucru salutat de popor.
Nero a incercat sa puna ordine in taxe, scazandu-le pentru ca populatia sa poata respira mai usurata, insa aristocratii au facut urat. Si chiar au inceput sa conspire ca sa-l dea jos.
Ai in fata provincii care se pot rascula.
Ai granite care trebuie aparate de invazii barbare.
Ai tratate de pace, clientelat sau aliante cu imperiile vecine care trebuie respectate sau incheiate sau refacute.
Ai problema aprovizionarii Romei.
Trebuie sa te feresti de otravitori si conspiratori, uneori chiar cei de langa tine, apropiati, te pot trada.
Ai problema generalilor si a trupelor care se pot rascula oricand. Asa cum am zis mai sus, asta era una din cele mai mari probleme. Referitor la anul 69, Tacitus a zis: "acest an a deconspirat marele secret, si anume ca imparatul poate fi ridicat si din alta parte a Imperiului in afara de Roma".
Cezar a rasculat trupele si le-a condus contra Romei. Astfel le-a deturnat de la functia lor de aparare a Romei, si le-a dat misiunea de a ataca Roma.
Razboiul civil, in care romanii se macelareau unii pe altii, era o oroare pentru romani.
Dupa Cezar, trupele au inteles ca au multa putere, si solda lor a trebuit crescuta.
Si sunt mai multe din astea.
Trebuie sa discuti cu legislatorii ca sa revizuiesti legi. Sa fii arbitru in mosteniri sau procese importante. Sa numesti oameni in functii, sau sa-i revoci.
E ca un joc de strategie, nu?
Numai ca orice greseala te costa viata.
Daca nu castigi aliati si prieteni, si daca nu intimidezi pe cei aroganti sau prea indrazneti, esti pierdut.
Daca te-ai pune in aceasta situatie, ai constata ca e foarte dificil sa faci ce a facut Octavian.
Dupa ce a incheiat razboiul civil, au urmat 40 de ani de pace.
Cezar nu a avut atata tact ca sa scape neucis. O doza de naivitate si prea multa incredere in firea umana l-a dus la o moarte care putea fi usor evitata. Insa Octavian a fost mai vulpoi.
Interesant:
"Augustus faced a problem making peace an acceptable mode of life for the Romans, who had been at war with one power or another continuously for 200 years.[8] Romans regarded peace not as an absence of war, but the rare situation that existed when all opponents had been beaten down and lost the ability to resist.[5] Augustus' challenge was to persuade Romans that the prosperity they could achieve in the absence of warfare was better for the Empire than the potential wealth and honor acquired when fighting a risky war. Augustus succeeded by means of skillful propaganda. Subsequent emperors followed his lead, sometimes producing lavish ceremonies to close the Gates of Janus, issuing coins with Pax on the reverse, and patronizing literature extolling the benefits of the Pax Romana"
http://en.wikipedia.org/wiki/Pax_Romana
Referitor la Messalina.
Multi istoriografi astazi pun la indoiala faptul ca ar fi fost o mare tarfa.
Sa spunem ca Agrippina cea Tanara a blamat-o pentru ca avea tot interesul, luandu-i locul.
Dar atunci de ce a ucis-o Claudius?
Faptul ca Messalina s-a casatorit cu Gaius Silius sa fie inventat si acesta?
Daca acest fapt este adevarat, atunci Gaius nu putea avea alta optiune decat sa-l inlature pe Claudius. De aceea ar fi dorit sa-l adopte pe fiul Messalinei, Britannicus.
Este vorba de o conspiratie.
Si atunci uciderea ei, plus stergerea numelui ei din locuri publice sau private (damnatio memoriae), s-ar potrivi in context.
Daca acest fapt este adevarat, atunci casatoria ei cu un potential pretendent la tron, un senator inteligent, Gaius Silius, in timp ce sotul ei traia si era si imparat, arata un caracter imprudent, care traieste riscant, care actioneaza fara sa calculeze problemele.
Si asta s-ar potrivi cu o fire zburdalnica pe plan sexual, nu?
Zic si eu.
