Început de Clear Light, Vin 23 ian 2015 · 44 răspunsuri · 6.900 vizualizări
Si atunci de ce e scrisul invers in oglinda?
Vad ca va pricepeti la oglinzi. Sa presupunem ca asezati doua oglinzi fata in fata, care nu vor reflecta altceva decat propria lor imagine. Imagine care, daca ne gandim bine, nu exista, lucru spaimosu pana preste poate. Pai si-atunci? ce s-ar vedea acolo? Nimicul?
Am incercat sa fac acest experiment acasa, dar, cand eram foarte aproape sa vad imaginea respectiva, a trecut un caine, God damn it!
Jnanadakini a scris:E simplu.
Precum vad ai inteles direct ceea ce este spatiul interior si exterior.In afara de cateva completari pe care am sa le aduc nu cred ca e nevoie de noi clarificari.
Spatiul extern este cel in care se situeaza lucrurile.Aici nu e nevoie de o demonstratie sau de folosirea metaforelor pentru a demonstra ceea ce este evident.
La fel este cu spatiul intern.Este dimensiunea in care apare si dispare intreaga viata mentala si senzorilala interna.Aici insa, pentru evidentierea acestei dimensiuni si a functiei ei se folosesc exemple precum cel al oglinzii sau cel al globul de cristal.
Spatiul intermediar insa este mai greu de inteles.El se sprijina pe existenta dimensiunii interne care este proiectata in afara noastra si care functioneaza din acel moment ca modelul nostru despre lume.Aici se foloseste exemplul peitrei de crystal care datorita structurii ei are capacitatea de a absorbi si a proiecta lumina solara in afara ei sub forma de raze multiple colorate.
Aceste raze colorate sunt echivalentul proiectiei exterioare a gustului si intelegerii interioare.
Principiul oglinzii este o modalitate de a explica functia mintii de a reflecta orice cauza secundara care i se infatiseaza.Astfel cand in fata oglinzii avem un mar acela creeaza o reflectie instantanee in dimensiunea oglinzii.Acea reflectie este insa goala de existenta absoluta.Ea este efemera .Aparenta soliditate a obiectului "mar" ca si cauza secundara nu este ceea ce ne preocupa aici, ci reflectia lui in oglinda.Acum avem intrebarea daca reflectia este diferita de oglinda sau se confunda cu oglinda.
Daca am spune ca reflectia este diferita de oglinda am avea in oglinda lucruri care ar avea o substanta diferita de substanta oblinzii ceea ce ar conduce la cazul in care am avea lucruri a caror reflectie ar fi substantiala.Aceasta ar conduce iarasi la o alta aberatie unde am avea lucruri care desi sunt goale de o esenta ireductibila s-ar putea multiplica producand imagini gemene pline de substanta.
De aici putem concluziona ca reflectiile in oglinda nu sunt diferite de aceasta.
Extrapoland putem spune ca orice se infatiseaza mintii nu este material, solid , ci este facut din aceeasi "materie" din care este facuta mintea.
Mintea este goala de o substanta dar poseda o capacitate inerenta de cunoastere .Astfel ca la nivelul acesta al mintii orice manifestare este asemenea ei, goala dar clara si evidenta.
Cineva care practica aceste abordari poate sa rezide la nivelul oglinzii, odihnindu-se in natura oglinzii fara a solidifica vreo aparitie sau poate sa rezide sa se odihneasca la nivelul principiului cristalului unde intreaga mnaifestare este recunoscuta ca fiind propria proiectie nascuta din potentialitatea inerenta mintii.
Pentru o clipă m-am temut că mă trimiţi la legile opticii geometrice, în speţă la legile reflexiei. Ştim că reflexia, simplu spus, este fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a luminii la suprafaţa de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit. O suprafata plană, foarte netedă, care reflectă aproape integral lumina incidentă, poartă numele de oglindă plană.
Bine, eu cred că înţeleg ce vrei să spui şi cam care e demersul tău. Foloseşti nişte analogii metaforice cu scopul de a oferi celui care citeşte o anumită perspectivă sau un mod de abordare a realităţii propriu şcolii sau căii spirituale pe care ţi-ai asumat-o, perspectivă pe care tu o consideri a fi justă sau mai aproape de natura lucrurilor, dacă pot spune aşa. Probabil că principiul oglinzii îl legi oarecum cam de ceea ce vrea să spună proverbul ăla "what goes around comes around" - ce pleacă de la tine, la tine se întoarce, cu alte cuvinte, primeşti ceea ce oferi. Şi la limită, probabil vrei să spui că mintea noastră creează neîncetat realitatea în care ne învârtim. Am înţeles cât de cât sau am tras pe lângă? 
Jnanadakini a scris:Da.Dar de ce?
Cum explici ?
Jnana, tu explica-ne si apoi, daca io voi considera sa-mi "explic" (in vreun fel sau altul exprimat :) ) intelegerea la care-am ajuns, cu siguranta c-o voi face (si) "explicand".
Vriies a scris:Pentru o clipă m-am temut că mă trimiţi la legile opticii geometrice, în speţă la legile reflexiei. Ştim că reflexia, simplu spus, este fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a luminii la suprafaţa de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit. O suprafata plană, foarte netedă, care reflectă aproape integral lumina incidentă, poartă numele de oglindă plană.[/size]
Bine, eu cred că înţeleg ce vrei să spui şi cam care e demersul tău. Foloseşti nişte analogii metaforice cu scopul de a oferi celui care citeşte o anumită perspectivă sau un mod de abordare a realităţii propriu şcolii sau căii spirituale [/size]pe care ţi-ai asumat-o, perspectivă pe care tu o consideri a fi justă sau mai aproape de natura lucrurilor, dacă pot spune aşa. Probabil că principiul oglinzii îl legi oarecum cam de ceea ce vrea să spună proverbul ăla "what goes around comes around" - ce pleacă de la tine, la tine se întoarce, cu alte cuvinte, primeşti ceea ce oferi. Şi la limită, probabil vrei să spui că mintea noastră creează neîncetat realitatea în care ne învârtim. Am înţeles cât de cât sau am tras pe lângă?
Oglinda se foloseste pentru a indica capacitatea mintii de a oglindi orice i se infatiseaza.
Jnanadakini a scris:Oglinda se foloseste pentru a indica capacitatea mintii de a oglindi orice i se infatiseaza.
Vrei să spui "analogia cu oglinda" sau "metafora cu oglinda" se foloseşte pentru...
Şi oricum ar fi, mintea nu se rezumă numai la a oglindi.
În fine, observ că nu prea eşti cooperant. :(
LuciaD a scris:Jnana, tu explica-ne si apoi, daca io voi considera sa-mi "explic" (in vreun fel sau altul exprimat :) ) intelegerea la care-am ajuns, cu siguranta c-o voi face (si) "explicand".
Zi-le, Lucia!...
Vriies a scris:Vrei să spui "analogia cu oglinda" sau "metafora cu oglinda" se foloseşte pentru...
Şi oricum ar fi, mintea nu se rezumă numai la a oglindi.
În fine, observ că nu prea eşti cooperant. :(
Zi-le, Lucia!...
Doar cand ii cazu', vorba aia si pana atunci, ma oglindesc in ochii vostri.
Editat Dum 25 ian 2015 21:10
Vriies a scris:Vrei să spui "analogia cu oglinda" sau "metafora cu oglinda" se foloseşte pentru...
Şi oricum ar fi, mintea nu se rezumă numai la a oglindi.
În fine, observ că nu prea eşti cooperant. :(
Analogia cu oglinda , da.
Da asa e.Mintea poseda in plus o capacitate de cunoastere, de a cunoaste displayul din oglinda.Ceea ce face de fapt tot timpul.Ceea ce este cunoscut niciodata nu iese din contextul mintii(0glinzii).Numai ca acest display nascut din potentialul oglinzii este reificat , moment in care el devine extern.Astfel se produce subiectul si obiectul.Sau cu alte cuvinte capacitatea de a cunoaste este absorbita ,si orbita de dinamismul intern al mintii, dinamism care nu este altceva decat reflectia.Si astfel , cunoasterea in loc sa ramana unde ii e locul, in natura mintii se preocupa de reflectiile nascute din ea.
Oricum, scopul final al acestei scheme spatiale este intelegerea si descoperirea naturii mintii.
Insa exista si alte metode mai detaliate si mai usor de inteles.
Una ar fi cea in care in prima faza calmam mintea.Apoi incepem a investiga mintea in 7 pasi.
1.Investigarea mintii in repaos
2.Investigarea mintii in miscare
3.Investigarea mintii in contextul aparitiilor(relfectiilor)
3.a.Descoperirea aparitiilor ca fiind mintea insasi
3.b.Descoperirea mintii ca fiind vacua
3.c.Descoperirea vacuitatii ca fiind o prezenta spontana
3.d.Descoperirea prezentei spontane ca fiind auto-eliberarea.
Jnanadakini a scris:Da asa e.
Oricum, scopul final al acestei scheme spatiale este intelegerea si descoperirea naturii mintii.
Insa exista si alte metode mai detaliate si mai usor de inteles.
Una ar fi cea in care in prima faza calmam mintea.Apoi incepem a investiga mintea in 7 pasi.
1.Investigarea mintii in repaos
2.Investigarea mintii in miscare
3.Investigarea mintii in contextul aparitiilor(relfectiilor)
3.a.Descoperirea aparitiilor ca fiind mintea insasi
3.b.Descoperirea mintii ca fiind vacua
3.c.Descoperirea vacuitatii ca fiind o prezenta spontana
3.d.Descoperirea prezentei spontane ca fiind auto-eliberarea.
Păi da, la asta încercam să mă refer când spuneam că "foloseşti nişte analogii metaforice cu scopul de a oferi celui care citeşte o anumită perspectivă sau un mod de abordare a realităţii propriu şcolii sau căii spirituale pe care ţi-ai asumat-o". În speţă, e vorba de perspectiva ta cu privire la înţelegerea şi descoperirea naturii minţii. Nu contest utilitatea şi beneficiul unei astfel de înţelegeri şi descoperiri. De asemenea nu contest tradiţia şi paşii importanţi pe care i-a făcut budismul şi alte tradiţii orientale în domeniul investigării sinelui, dacă pot spune aşa.
Marea mea problemă, însă, este înţelegerea unor concepre sau sintagme precum "eliberarea", "auto-eliberarea" etc.
Vriies a scris:Marea mea problemă, însă, este înţelegerea unor concepre sau sintagme precum "eliberarea", "auto-eliberarea" etc.
Eliberarea se refera la ceva specific.
Si anume , iesirea din transmigratia continua si ciclica prin cele 6 domenii de existenta.Aceasta iesire este eliberarea.Ea este doar un pas inspre iluminarea totala si finala-budheitatea suprema.
Auto-eliberarea se refera la modalitatea de eliberare prin sine si de la sine a tuturor fenomenelor care apar in contextul unei minti fara a fi nevoie a interveni prin eforturi de transformare sau renuntare la acea aparitie.
Spre exemplu in caile inferioare se foloseste practica transformarii sau renuntarii unde in momentul cand un gand mai putin pozitiv apare el este automat transformat prin diverse metode in intelepciune.
Pe calea suprema Ati orice gand sau aparitie in campul mintii este lasata sa se dizolve de la sine fara a interveni in vreun fel.
Uitasem...
Ce voiam sa mai spun e ca , intre aceste metode de a lucra cu aparitiile, reflectiile, si cu viata mintii in general, auto-eliberarea este cea mai rapida metoda.Ea este singura care poate ajuta individul sa se elibereze si in plus de asta sa devina un buddha perfect intr-o singura viata.Exista o extensie a acestei metode fara de care nu e posibil a obtine fructul suprem intr-o singura viata.
Celelalte metode nu sunt atat de eficiente pentru ca nu au cunostinta si instructiuni despre aceasta extensie a auto-eliberarii.
Editat Mar 27 ian 2015 19:50
Jnanadakini a scris:Eliberarea se refera la ceva specific.
Si anume , iesirea din transmigratia continua si ciclica prin cele 6 domenii de existenta.Aceasta iesire este eliberarea.Ea este doar un pas inspre iluminarea totala si finala-budheitatea suprema.
Auto-eliberarea se refera la modalitatea de eliberare prin sine si de la sine a tuturor fenomenelor care apar in contextul unei minti fara a fi nevoie a interveni prin eforturi de transformare sau renuntare la acea aparitie.
Spre exemplu in caile inferioare se foloseste practica transformarii sau renuntarii unde in momentul cand un gand mai putin pozitiv apare el este automat transformat prin diverse metode in intelepciune.
Pe calea suprema Ati orice gand sau aparitie in campul mintii este lasata sa se dizolve de la sine fara a interveni in vreun fel.
Tu ce speri în această viaţă, cam pe unde crezi că te vei situa?