Sari la conținut
Forum Roportal
Pag Inusara

Care va este filosofia personala de viata?

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Dissmisive tu te opintesti se pare la  faptul ca suferinta e inevitabila. Pai daca o accepti  fatalist ca atare ,  o vei trai pe deplin asa cum vine dar  doar atat .  E alegerea ta la urma urmai dar iti place cumva sa suferi ? 

Editat de Mosmantina Ciuperchina
  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Ceva l-a scurtcircuitat pe individ - probabil in copilarie. Nu e nevoie sa fi fost imbracat in fetita si trimis la scoala rujat.

Nu cunosc criminalul dar ceva putred s-a intamplat cu el. Si nu e nevoie de mult. Nu cred ca e neaparat nevoie ca ceva oribil sa i se fi intamplat lui, e suficient sa fi fost martor la asa ceva.

Ai dreptate cu unele cazuri de oameni care o apuca pe calea raului pentru ca au fost scurtcircuitati. Pot da si asemenea exemple. Insa in acest caz Robert era un membru voios al comunitatii de Sado Maso si de Swingers, si ii facea placere sa tortureze pur si simplu pentru ca avea unii centri nervosi prea activati, ai agresivitatii si ai sexualitatii si circuitele de recompensa. S-a nascut asa. Dovada ca si tatal sau a fost prins la 60 de ani ca a violat o fata de 12. Se transmite genetic. Dar daca omul nu face eforturi sa se opreasca, atunci e responsabil si de vina. La fel era si Ted Bundy. 

  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

o vei trai pe deplin asa cum vine dar  doar atat .

Corect. Pe cand, in viziunea mea, tu iti rezervi dreptul de a trai o iluzie. Sunt ok cu asta, nu ma deranjeaza.

Editat de Dismissive

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 Autosuficienta imi provoaca a reactie alergica - nu ma mai asigura de nimic pe viitor.

Asta deja e o afirmaţie gratuită şi o jignire. Cineva, de pe nivelul tău de dialog, ţi-ar răspunde la fel.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 E alegerea ta la urma urmai dar iti place cumva sa suferi ? 

Nu gasesc placere in suferinta, insa prefer realitatea.

Asta deja e o afirmaţie gratuită şi o jignire. Cineva, de pe nivelul tău de dialog, ţi-ar răspunde la fel.

Ok, imi cer eu scuze. Propun sa ne evitam de aici inainte.

Editat de Dismissive

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Ai dreptate cu unele cazuri de oameni care o apuca pe calea raului pentru ca au fost scurtcircuitati. Pot da si asemenea exemple. Insa in acest caz Robert era un membru voios al comunitatii de Sado Maso si de Swingers, si ii facea placere sa tortureze pur si simplu pentru ca avea unii centri nervosi prea activati, ai agresivitatii si ai sexualitatii si circuitele de recompensa. S-a nascut asa. Dovada ca si tatal sau a fost prins la 60 de ani ca a violat o fata de 12. Se transmite genetic. Dar daca omul nu face eforturi sa se opreasca, atunci e responsabil si de vina. La fel era si Ted Bundy. 

Interesant. In stiinta se afla adevarul  . Sau, ma rog, in neuro-logie-fiziologie-psihiatrie . 

Editat de Mosmantina Ciuperchina

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Care este diferenta intre a depasi suferinta si de a te sustrage de la ea? Multi care detesta suferinta pur si simplu fug din fata ei, sunt cam depasiti de situatie. Si este de inteles pentru ca nu suntem pregatiti sa suferim, depinde de fiecare cum reactioneaza.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Ok, imi cer eu scuze.

 

Propun sa ne evitam de aici inainte.

Ok, e bine că măcar realizezi asta.

 

Dragul meu, eu nici nu te evit nici nu ţin să-ţi povestesc neapărat ce e şi cum. Pur şi simplu mi-e indiferent dacă ne vom intersecta sau nu pe forum, cu condiţia să o facem sub auspicii rezonabile. Preferam totuşi să fi discutat în mod rezonabil, mai ales că undeva mai sus ai făcut referire la termenul "argumentare" - unul plin de taine pentru tine.

Editat de Vriies

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Eu sunt atat de obisnuit cu suferinta, incat acum sunt imun la ea. Sunt incapabil sa mai sufar. Nu mai pot simti absolut nicio suferinta. Zau ca mi-e dor de ea. As vrea sa mai simt vreo tristete sau angoasa sau suferinta ca in tinerete. Dismissive, cum interpretezi? Vorbesc pe bune. Cand sufeream, aveam inspiratie la scris, in plus viata era foarte intensa si placuta. Acum inspiratie si intensitate ioc. 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 Preferam totuşi să fi discutat în mod rezonabil, mai ales că undeva mai sus ai făcut referire la termenul "argumentare" - unul plin de taine pentru tine.

 

Nu vrei sa fiu ironic. Te asigur. Mi-am cerut scuze, gata, inceteaza.

 

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×