Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:
SR, ai vrut prea multa atentie dintr-o data, si ai trecut la atac atunci cand nu ai mai primit-o?
Ti-ai dorit prea mult ca ea sa se indragosteasca de tine si sa te pretuiasca, sa te idealizeze?
Ar trebui sa ai mai multa rabdare si sa incerci sa intelegi femeia inainte de a te justifica si de a-ti reintari sistemul de valori prin care o intelegi?
Nu ai inteles. Am primit multa atentie si am reciprocat, chiar si atunci cand eram mort. Pentru ca am crezut ca asa e ea. Prin urmare, cand s-a schimbat din cauza oboselii, nestiind ca uneori are perioade din astea, pe care le au si alti oameni, dar eu nu, in care pur si simplu nu vrea sa aiba treaba cu nimeni, am reactionat, intai prin semnale, apoi prin paranoia, apoi prin agresivitate. Apoi am ramas nedumerit.
Nu poti cere cuiva sa stie ce nu i-ai spus.
Eu inteleg orice, atat timp cat mi se spune. Inteleg si "sunt obosita si abatuta, vorbim peste 3-4 zile, dupa ce ma odihnesc" fara sa o dau in paranoia sau in furie. Dar nu inteleg ce nu stiu. Iar daca sunt lasat sa interpretez singur lipsa oricarui contact pozitiv, e de mirare ca interpretez negativ ?
Cand stai cu cineva in casa e altceva, atunci il vezi pe langa tine si nu te mira ca nu te baga in seama, dar cand nu il vezi, nu poti intelege. Cei mai multi oameni nu inteleg cand sunt tratati indiferent brusc, fara explicatie, fara sa fi facut nimic, fara sa stie ca s-a intamplat ceva, daca mai inainte au primit exact tratamentul opus (supra-atentie).
Tlahuizcalpantecuhtliyaotl a scris:Eu am zis ca nu numai oboseala de la treburi si stres exista, ci eu cred ca si relatia poate fi unori obositoare.
Oboseala in relatie exista cand ti se pare ca se cere prea mult sau mai mult decat poti da de la tine. Atunci deja pare ca trebuie sa joci un rol care nu te reprezinta si care te epuizeaza. Or, eu n-am cerut si n-o sa cer niciodata asa ceva. Tot ce cer sunt explicatii pe care sa le inteleg si sa pot lua decizii in cunostinta de cauza.
Am suferit suficient in ultimii ani, nimeni nu imi poate cere sa cred orbeste in cineva sau ceva, fara sa mi se spuna nimic. Nu sunt asa. O explicatie poate rezolva orice problema. In lipsa ei, ma apar, atacand. Totul porneste de la lipsa de comunicare, care nu inseamna 10000 de inimioare pe Viber/Facebook etc, inseamna o simpla explicatie si atat. Nu imi va schimba parerea, nu imi va schimba sentimentele (in rau), nu nimic. Voi aprecia ca sunt important in viata omului care imi da explicatia si voi accepta ce imi spune, atat timp cat nu e ceva criptic si fara nicio urmare.
