Da, eu

Fiero a scris:

O sa-ti spun ce as face eu cu mintea mea de acum. Exact cum am spus in primul post, niciunul dintre voi nu e vinovat, dar relatia va fi  mereu problematica. Esti constient ca tu iti doresti multa atentie si afectiune si ca ea nu e capabila (pt. ca nu poate, nu pt. nu ca nu vrea) sa ti-o ofere in masura in care ti-o doresti. Din punctul ei de vedere da tot (si asa si e), din al tau ceea ce ofera ea, desi pt. ea e maximul, e prea putin. Daca as fi in locul tau, as renunta.

Esti prea tanar ca sa te multumesti doar cu o parte din ceea ce-ai putea avea.

Mr.Pervy McPervert a scris:

Pai pana mea, din ce spune ea, parca descrie o duduie needy, agasanta, sufocanta.

Acum na, ce zice ea si ce spui tu, nu se potriveste, da' ce e clar e ca nu aveti nimic in comun.

Ea poate avea o relatie cu tine doar in conditiile in care se poate lasa dominata(si nu prea da semne sau poate ai incercat totusi prea tare)

girl123 a scris:

Eu sunt o persoana  mai calma, careia nu ii plac confruntarile astea, persoanele irascibile si care se schimba rapid in functie de emotii.

Tot ce am vrut de la el,a fost putina liniste,intr-o perioada cand eram mai 'down'.Reactiile lui mi-au dat de gandit.Ma sperie o relatie cu el, pentru ca e impulsiv si asta ma raneste.

Pt ca nu avem notari pe forum, si pt ca nici nu ma platiti, va ofer doar 7 zile de gandire pana la divort, nu 30!

Aaaaleluia!

S.R. a scris:

Deci trebuie sa citesc ganduri?

Nu. Trebuie doar sa intelegi ca nu toata lumea simte si/sau se manifesta ca tine.

Trecand peste faptul ca tu poti deveni obositor, nici ea nu pare foarte implicata.

Parerea mea.

S.R. a scris:

Pentru ca pana la oboseala etc ea imi scria mult si toata ziua samd, asa ca eu am inteles ca vrea reciporocitate si m-am adaptat. Dup-aia s-a sucit din motive pe care eu nu era necesar sa le stiu, trebuia doar sa accept schimbarea ca atare. Asta nu e ok.

Pai trebuia sa te conformezi si invers.

Daca ai vazut ca nu mai scrie, nu mai scriai.

Oricum, de obicei, cand se intampla asa, absolut orice explicatie ceri, e inutil.

Eu unu' prefer sa nu cer explicatii, daca are ceva de zis vine si zice, daca nu, nu mai comunicam si la revedere.

Cand nu iti raspunde, e clar ca nu vrea sau nu ii face placere, n-are niciun rost sa intrebi sau sa te intrebi de ce.

Sau hai, na, maximum o intrebare de genul "mai vorbim, nu mai vorbim?" da' in niciun caz "ma iubesti?"

Cand intrebi pe cineva care nu iti raspunde si care te evita, daca te iubeste, e moartea.

Ma adaptez, dar trebuie sa stiu la ce sa ma adaptez. Daca nu renunt, am motive. Daca mai las ratiunea la usa... Nu-s robot, e normal.

girl123 a scris:

Vineri seara m-am intins pe canapea si m-am bucurat ca era weekend....apoi am inceput sa.mi vizionez serialul favorit la ipad...apoi S.R. mi-a trimis mesaje, ca deobicei....ma simteam obosita, am vb putin, i-am spus ce fac...si intr-adevar, nu am mai simtit nevoia sa ii trimit zeci de inimioare si alte chestii...am vrut putina liniste, am vrut sa fiu singura,cu gandurile mele.El nu a inteles asa...

A doua zi m-am trezit tarziu..si am fost mai mereu busy prin casa(i-am raspuns de cate ori a scris ceva), dar nu am mai avut dispozitia sa ii mai trimit n-mii de semne viber...Eram in stare proasta,fara legatura cu S.R.(chestii legate de afacerea mea, bani,etc,plus oboseala fzica).

 I-ai spus si lui asta? Ca esti obosita, ca n-ai chef, ca mai bine vorbiti peste 2 zile ? Ca n-are legatura cu el.

I-am spus ca sunt obosita.

Nici un moment nu am vrut sa rup relatia cu el, dar am luat o pauza de la 'pupici pe viber'.Suntem oameni adulti,nu mesajele alea copilaresti tin relatia. Dar se pare ca pentru el,lipsa lor a contat.

Altceva..cand sunt ' down'.obisnuiesc sa ma retrag in mine, sa ma incarc cu energie...nu sa vin sa-l toc la cap pe partener cu problemele mele(oricum nu m-ar fi rezolvat,in cazul de fata).

Pe mine m-a durut reactia lui S.R.,care nu a acceptat explicatia mea si a vrut sa insinueze diverse.Adica,pe scurt, nu a avut incredere in mine deloc.

Apoi vine si ma intreaba daca il iubesc...intrebarea suna a ultimatum...eram in filmele de Hollywood,cand un cuvant decidea soarta...

P.s. Noi ne cunoastem de cativa ani,am fost prieteni buni, acum ceva timp,am vrut sa fiu mai mult decat prietena cu el, a acceptat.Ne-am intalnit, eu aveam niste iluzii si asteptari,el nu.Dupa ziua aia, am concluzionat ca nu e indragostit de mine...apoi el a zis altceva.Am vrut sa o las 'moarta' cu relatia,apoi el mi-a spus ca e indragostit si am dat o sansa relatiei.Totul a mers ok pana acum.Ma sperie reactia lui,cand vb frums,cand ma ataca, cand nu mai suntem prieteni,cand ma vrea inapoi.Imi pun intrebarea daca el e indragostit de mine sau de o imagine de-a mea.Daca ma vrea din ambitie sau din alte motive.

Nu ma asteptam sa deschida topic despre viata lui privata....

Pai si il iubesti, mai vrei o relatie cu el?

Din ceea ce zice Girl, ea pare destul de constienta de cum se joaca energiile intr-o relatie.

"vine si ma intreaba daca il iubesc...intrebarea suna a ultimatum...eram in filmele de Hollywood,cand un cuvant decidea soarta. Ma sperie reactia lui,cand vb frums,cand ma ataca, cand nu mai suntem prieteni,cand ma vrea inapoi.Imi pun intrebarea daca el e indragostit de mine sau de o imagine de-a mea.Daca ma vrea din ambitie sau din alte motive".

Exact comportamentul asta le sperie pe femei.

Se poate invata mult din astfel de experiente.

girl123 a scris:

Nu ma asteptam sa deschida topic despre viata lui privata....

Eh. nu ar fi prima data.

Poate si de aici vine oboseala ei. In orice caz, barbatul se comporta tipic, ramanand cantonat in sistemul sau de interpretare, si nefiind deschis spre realitatea femeii prin comunicare tot mai directa si intelegatoare. Am vazut zeci de relatii busindu-se din aceste cauze.