Davi_ a scris:
Nu am vrut sa le plang pe umar ca m-a inselat barbatul sau amantul, nu ca mi s-a rupt palaria preferata. Chiar eram intr-o situatie disperata, in care ma intrebam cat mai am pana inebunesc, sau daca nu am inebunit deja.
Te inteleg, nu e usor sa accepti ca de la unii nu poti primi reciprocitate, pentru ca nu sunt ca tine, nu gandesc ca si tine..nu vad lucrurile ca si tine. Dar nu ai de ales. Trebuie sa accepti asta, pentru linistea ta.
Mai este o varianta, dar nu se preteaza oricine la ea.
Sa ii educi cu privire la tine. Cand sa te caute, cum sa aiba rabdare cu tine, cand sa taca. Sa stii ca daca te iubesc si ii inveti cum sa te ajute cand ai nevoie, s-ar putea sa dea ceva rezultate. Dar iar, vor avea si asa scapari. Schimbarea nu poate interveni peste noapte. Daca ei asa au gandit si asa au facut de ani de zile, mai comod e sa o ia tot pe cararuia pe care s-au obisnuit si care e gata batatorita.
Poti rupe cercul. Eu rup cercuri des si e chiar bine. De exemplu, o matusa are tendinta sa imi ceara bani cand are nevoie, pentru ca stie ca am si pentru ca am facut greseala sa afle ca am grija si sa pun la ciorap tot timpul. Nu e vorba ca nu putea cere de la altii, ca o face. Nu se comporta asa doar cu mine, nepoata ei. Asa a fost invatata, asa e mecanismul ei. Nu o pun la suflet tocmai de asta. Nu ma pot astepta ca daca eu sunt nepoata ei sa se poarte mai 'altfel' cu mine. Chiar nu. Nu apreciez oamenii care se comporta frumos cu unii oameni si urat cu alti oameni. Apreciez oamenii care sunt naturali asa cum sunt, indiferent ca sunt copilul, nepotul sau prietenul sau chiar strainul. Dar am invatat mecanismul ..si..atunci din cand in cand ma plang si eu. Pana atunci ma tineam tare si nu discutam despre ce cheltuieli am eu - pentru ca nu simt nevoia sa faca sta in general. Ma descurc. . Ea avea impresia ca imi este usor si banii la mine cresc sub perna. Stiu, pare infantil, dar asa e. Ca e greu sa stau peste program, ca nu am timp liber suficient, ca trebuie sa imi cumpar una alta si strang bani pentru asta. Si am realizat ca de atunci imi mai cere bani doar cand e o situatie critica, cum am descris mai sus.
De fapt, daca intelegi mecanismul nu mai au cum sa te dezamageasca. Nu poti controla totul si nu inseamna ca te iubesc mai putin. Nu toti stiu sa iubeasca asa cum o faci tu. De aceea spun, bucura-te ca nu esti ca si ei, foloseste-ti mintea sa eviti 'atacurile' obositoare si incearca sa controlezi atata cat poti.
PS: oamenii slabi, cand dau de probleme pe care nu le pot controla, prefera sa bage capul in nisip ca si strutul. exemplu concret - cand afla tinerii ca un bunic are cancer, prefera sa ignore subiectul...desi batranul poate are nevoie sa se descarce, sa discute despre cancer, fara sa devina o obsesie. De aceea poti si tu sa ii inveti ca nu iti face rau sa discuti despre problemele astea, chiar daca practic nu te pot ajuta cu nimic. doar ai nevoie sa te descarci.
Eu asa am facut dupa ce a murit tati. Discutam si discut des despre el, il simt mai aproape, nu imi face rau. toti apropiatii mei au aflat asta de la mine si de atunci nu se mai feresc deloc si nu se mai simt deloc tristi sau inhibati cand vorbesc despre el.
